Prejudecăţile - păcatele alunecoase ale minţii

Prejudecăţile nu sunt judecăţi. Judecăţile cer un efort, o verificare; prejudecăţile nu cer nimic. De aceea stau mai la îndemână şi câştigă pe mai mulţi.

Printre păcatele minţii sunt înşirate şi prejudecăţile. În faţa lor Iisus a ieşit osândit. Acestea au şi alte nume: bănuieli, presupuneri, formalisme etc., după intensitatea lor.

Prejudecăţile nu sunt judecăţi. Judecăţile cer un efort, o verificare; prejudecăţile nu cer nimic. De aceea stau mai la îndemână şi câştigă pe mai mulţi. Unul din gânditorii vremii noastre are cuvântul acesta: „E de-ajuns să primeşti o singură idee greşită, ca principiu conducător, ca pe urmă să nu existe absurditate posibilă, la care să nu se ajungă în chipul cel mai logic cu putinţă” (Henri Bergson).

(Protosinghel Arsenie Boca, Cuvinte vii, Ediţia a II-a revizuită, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 175)

De la același autor

Ultimele din categorie