Rugăciunile micului Iacov îl tămăduiesc pe fratele mușcat de șarpe

„Hristoase al meu, Te rog, fă ca otrava să se facă apă, ca să nu pățească ceva rău frățiorul meu. Și pedepsește pe șarpele cel blestemat.”

Era de nouă ani când l-au trimis, împreună cu fratele lui să treiere pe ogorul lor, în luna iulie. Acolo, pe fratele lui Gheorghe l-a mușcat un șarpe de mână și a început să-l doară tare. Gheorghe striga după ajutor și plângea. Dar lacov l-a mângâiat pe fratele său, i-a spălat rana cu apă și, îngenunchind, a scos crucea cea mică de lemn, pe care totdeauna o purta la gât, a însemnat pe fratele său cu ea în chipul Crucii și și-a ridicat mânuțele spre cer, spunând:

– Hristoase al meu, Te rog, fă ca otrava să se facă apă ca să nu pățească ceva rău frățiorul meu. Și pedepsește pe șarpele cel blestemat.

Peste puțin durerea a încetat și veninul nu și-a mai făcut efectul său vătămător. Și nu numai atât. Șarpele s-a dat puțin în lături, a rămas nemișcat și a murit.

(Stelian Papadopulos, Fericitul stareț Iacov Țalikisstarețul Mănăstirii Cuviosului David, traducere de ieromonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 46)

 

De la același autor

Ultimele din categorie