Preot Gh. Evthimiou – asistent cercetător al Institutului Teologic al Universității din Atena

Aș vrea să vă mai spun ceva de mare importanță, care îi privește pe toți, mai ales pe creștini. Este vorba despre lupta cu gândurile rele. Știm cu toții de războiul diavolului dus în mintea noastră. Personal, știu din proprie experiență de părinte duhovnic, vocație cu care m-a învrednicit Dumnezeu, cât de mulți oameni sunt năpădiți și tulburați de aceste gânduri.

Când l-am întrebat pe Părintele Porfirie despre această problemă, mi-a zis: „Tu să mergi mai departe pe drumul tău. Când diavolul ți se alătură și te trage de mânecă pentru a te abate din cale nu te întoarce ca să începi o conversație sau o dispută cu el. Tu urmează-ți în continuare drumul. El te va trage de mânecă, dar tu mergi mai departe pe calea ta și undeva se va sătura și te va lăsa în pace”.

Cu toate că „Timpul nu-mi va ajunge” (Evrei 11, 32), aș dori să fac referire la ceva care-i privește pe profesori. Este vorba despre sfatul pe care l-a dat Părintele Porfirie unei doamne care devenise profesoară și urma să se dedice acestei cariere. Părintele i-a spus: „Când mergi spre școală, spune rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă”. Când intri în clasă, simte-te ca și când ai fi intrat într-o biserică. Privește-i pe copii cu dragoste și fermitate. Ei vor simți dragostea ta și îți vor înțelege severitatea. Și dacă un copil are anumite probleme și creează situații neplăcute, dă-i numele lui unui preot pentru a-l pomeni în timpul proscomidiei”.

(Klitos Ioanidis, Părintele Porfirie. Mărturii și experiențe, Editura Bunavestire, Bacău, 2005, pp. 102-103)