Mai multe ţări din Asia de Sud sunt faimoase pentru că ucid fetiţe – înainte sau după naştere. De fapt, această crimă este o practică frecventă în aceste ţări, raportează http://www.lifesite.net. Părinţii care îşi pot permite o analiză cu ultrasunete şi află că este fetiţă, aleg să avorteze copilul. Cei mai săraci aşteaptă până copilul este născut. Dacă este fetiţă, este ucisă sau lăsată să moară. Ţările participante la acest genocid sunt China, India, Taiwan, Coreea de Sud, Pakistan şi multe altele.

Naţiunile Unite a raportat că 113-200 de milioane de fete şi femei care ar trebui să trăiască au fost ucise după naştere. Ele sunt “dispărute” din demografia naţiunilor lor. Un alt flagel consangvin cu uciderea fetelor este şi inegalitatea în tratament şi alimente pentru fete faţă de băieţi. Ram Mashru director în cadrul “ONU” – New York spune că mai multe fetiţe sunt ucise în India şi China decât se nasc în Statele Unite în fiecare an.

În 2005, „Centrul pentru Control Demografic şi Forţe Armate” (DCAF) de la Geneva a publicat o cercetare intitulată „Femeile într-o lume nesigură”. Printre alte orori făcute asupra femeilor se aminteşte de „uciderea de onoare” practicată în ţările islamice, atacuri cu acid pentru refuzul unui peţitor, exploatare sexuală, trafic uman, circumcizie feminină forţată (Egipt), avortul şi genicidul feminin. Luând toate aceste orori la un loc, iată ce scrie DCAF:

„Numărul femeilor dispărute ucise din cauza genului lor este similar – 191 de milioane de oameni – cu numărul oamenilor ucişi în războaie sau conflicte armate în secolul 20, care a fost cel mai violent secol din istoria umanităţii, cu cele două războaie mondiale”.

Un asemenea deficit demografic feminin implică faptul că în fiecare an, 3 milioane de fetiţe sunt ucise pentru că sunt de gen feminin. În comparaţie, 2,8 milioane de oameni mor anual de HIV-SIDA, 1,27 milioane mor de malarie. Ori, dacă o exprimăm în termeni mai oribili, la fiecare 2 ani, un munte de cadavre egal cu Holocaustul iudaic se ridică din trupurile fetiţelor ucise.

Este îngrozitor, însă este o consecinţă directă a “liberei alegeri” a părinţilor la naştere. Oamenii cred că pot face orice cu copiii lor, care sunt creaţi de Dumnezeu, îi pot ucide după naştere etc.

Gândirea asiaticilor care îşi ucid fetiţele nu este diferită de gândirea occidentalilor: În Asia de Sud, este neconvenabil să naşti o fetiţă, care nu îţi aduce venit decât dacă o dai la trafic sexual. În Statele Unite şi Europa este neconvenabil să naşti un copil care te va costa o mulţime de bani. Aşa că îl ucizi.

Există însă mult mai multe probleme: există sute de mii de femei care se tem pentru viaţa lor dacă nu vor naşte un băiat. În China, unde este permis să ai doar un copil, se crede că doar un băiat ar putea să ajute pe părinţi la bătrâneţe prin salariul său mai mare.

Genocidul feminin include şi un alt aspect: “femeile ucid femei”. Mamele sau alte prietene fac avorturile mai ales în familiile sărace care nu-şi pot permite un doctor. Ori, acest lucru înseamnă de multe ori ucidere involuntară.