Numai Darul lui Dumnezeu ne poate lumina ochii minţii să înţelegem lucrurile. Şi atunci trebuie să ne punem problema ochilor sufletului ori ai minţii. Pentru că cu mintea poţi să vezi, să înţelegi, dar nu să simţi. Inima e cea care simte. Iar cînd se întîmplă lucrul de care vorbesc Părinţii, adică se împreună simţirea inimii cu luminarea mintii, atunci simţi şi înţelegi cum lucrează Darul lui Dumnezeu prin toată fiinţa ta.

(Monahul Filoteu Bălan, Mărturisirea unui creștin - Părintele Marcu de la Sihăstria, 2007, p.87)