Pentru că este! E păcat să te ascunzi, să te prefaci! E păcat să te păcălești și să păcălești pe aproapele. Dar când te duci să te filmeze și te vopsesc ăia… Depinde de ce și cum o facem. Nu e păcat să te îngrijești și să arăți mai bine, să-ți pui în evidență frumusețea de la Dumnezeu. Asta nu e păcat, deși e o preocupare lumească. Dar, trebuie să o facem într-un fel care să ne sublinieze frumusețea, nu să devenim ca niște măști. Majoritatea celor care se fardează își ascund complexele, viciile, spaimele. Apoi, trebuie să avem discernământ, delicatețe. Unde te duci după ce te-ai fardat? Dacă te duci să te spovedești, nu-ți da cu un ruj din ăla care rămâne pe mâna părintelui, că preoteasa o să zică: „Cine te-a pupat, părinte?”. Sau când te duci să săruți Sfânta Cruce. Dumnezeu ne învață să fim delicate și cu rânduială. Nu e păcat decât ceea ce are intenții rele sau face rău aproapelui cu, sau chiar fără știință. Să fim cuviincioase și Dumnezeu va înțelege și va ierta multe neputințe ale noastre.