Pe lângă alte odoare sfinte, pe Sfânta Masă se mai găsesc și sfeșnicele cu una, două, trei sau șapte lumânări.

Sfeșnicul cu o singură lumină închipuiește unitatea Dumnezeirii, cele cu două lumini, cele două firi ale Mântuitorului, cele cu trei lumini, Sfânta Treime, iar cele cu șapte lumini, cele șapte daruri ale Duhului Sfânt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credința (Galateni 5, 22).

Lumânările au o întrebuințare foarte veche în Biserică, mai ales la slujbele de noapte. Erau socotite și ca ofrandă sau dar de jertfă, prin luminile lor contribuind la înfrumusețarea cultului divin. Ele simbolizează „lumina lui Hristos, care luminează tuturor”.

(Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Arhim. Prof. Ghenadie Nițoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică – manual pentru seminariile teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 114)