Iubiţii mei fraţi, dar oare fratele nostru, Protosinghelul Caliopie, când va veni la trâmbiţa cea mare a Judecăţii de Apoi, aşa o să vină, cum îl vedem acum? Oare va veni aşa, un trup galben şi strivit de durere şi aproape fără să aibă chipul cel dintâi şi lipsit de viaţă? Nu, fraţii mei! Ascultaţi pe dumnezeiescul şi marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, vasul alegerii, ce ne spune. El arată foarte desluşit cele patru însuşiri ale trupurilor noastre după învierea cea de apoi. Ce zice? „Seamănă-se trup stricăcios, sculase-va trup nestricăcios”.

Nu se va mai scula părintele nostru cu trupul de acesta de ţărână! Doamne fereşte! Trupurile drepţilor, după înviere, nu se mai taie de săbii, nu se mai omoară de arme, nu mai au putreziciune, nu se mai vatămă de bătrâneţe, de boală, de neputinţă, absolut de nimic. Se scoală întru nestricăciune.

Şi iarăşi zice marele Apostol Pavel: „Seamănă-se întru slăbiciune, scula-se-va întru putere”. Auzi câtă putere are trupul unui drept la ziua Judecăţii? Să întrebăm pe marele Sfânt Vasile: numai cu ameninţarea poate să clatine lumea ca pe-un măr; poate să biruiască nenumărate oştiri; poate să mute munţii din loc; poate să intre prin uşile încuiate; poate să facă oricare minune, pentru că se scoală trupuri puternice, nu în slăbiciune. Atâta putere le-a dat Dumnezeu celor care I-au slujit Lui!

Iar zice marele Apostol Pavel: „Seamănă-se trup sufletesc, scula-se-va trup duhovnicesc”. Iată ce zic dumnezeieştii Părinţi. Trupurile noastre după înviere, atât de subţiri vor fi şi atât de duhovniceşti, că într-o clipeală de ochi vor ajunge în Ceruri, într-o clipeală de ochi în iad, pe pământ, la marginea lumii şi oriunde. Cu atâta iuţeală se vor mişca, cum arată şi dumnezeiescul proroc Iezechil, zicând: „Alerga-vor, Doamne, în grabă şi mai repede ca razele fulgerelor se vor întoarce sufletele la Tine”.

Nu mai este distanţă pentru trupurile duhovniceşti. Nu mai este greutate. Dimpotrivă, este multă uşurătate, multă duhovnicie şi multă subţirătate. Ca fulgerul şi mai repede ca fulgerul se poartă aceste trupuri duhovniceşti, asemenea cu îngerii lui Dumnezeu, după cum ne învaţă Mântuitorul, că la Judecată nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt toţi ca îngerii lui Dumnezeu.

Şi iarăşi a spus marele Apostol Pavel: „Seamănă-se întru necinste, scula-se-va întru slavă”. Doar ce este omul? Un pumn de ţărână, o mâncare a viermilor, o nimica, o umbră pe pământ, nu vis şi o floare. Dar nu se mai scoală aşa la Dreapta Judecată! Dar cum? Ascultă, Care spune că „drepţii vor străluci ca soarele întru Împărăţia Tatălui Meu”.

Ia, închipuiţi-vă acum, să stăm câteva minţi de faţă aici, că lângă soarele acesta, fiind la amiază şi nefiind nori, ai mai vedea un soare şi încă unul şi încă o sută şi încă o mie, şi încă zeci de mii de sori. Câtă spaimă ar fi aici! Cât cutremur ar fi aici! Câtă groază şi minunăţie, văzând atâta lumină simţită! Dar când vor veni milioane şi milioane de drepţi, şi de sfinţi, şi toţi vor străluci ca soarele? Gândiţi-vă ce spaimă, ce bucurie, ce mângâiere şi ce cutremur va fi peste toate inimile oamenilor!

(Arhimandritul Ilie Cleopa, Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a II-a, volumul VI, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 19-20)