Judecata de Apoi

Conştiinţa este îngerul lui Dumnezeu, care ne păzește și ne îndrumă

Când conştiinţa te mustră, înseamnă că Dumnezeu te ceartă şi trebuie să te bucuri că nu te lasă uitării. Trebuie să avem pururea înaintea noastră păcatele noastre, ca să ne pălmuiască conştiinţa prin mustrare, să dobândim lacrimi la rugăciune şi să nu mai greşim. 

Păcatele spovedite mai contează la Judecată?

Se spune la unii Sfinți Părinți că diavolii îți amintesc și ce n-ai făcut, și păcatele spovedite ți le scot acolo. Dar nu vă speriați de aceasta!

Ce se întâmplă cu cel care nu se roagă?

Cel care nu se roagă n-are nicio putere în lupta cu ispitele vieții. El este ca un ostaș fără armă, ca o pasăre fără aripi, ca o trestie care se clatină încotro bate vântul, numai către Dumnezeu nu se pleacă să-L întrebe și să-I slujească.

Nașterea și Împărăția

Activitatea mântuitoare e rodul iubirii. Iar iubirea nu judecă, ci iartă. Arde în focul ei păcate, desfigurează răni ale orgoliului și transformă totul. Refuză să vadă lucruri și privește în ansamblu, fără a se pierde în amănunte. Logica ei e întotdeauna în avantajul nostru. Domnul ne va judeca cu iubire, să nu uităm asta.

„Să nu judeci” – între condamnare și discernământ

Dacă Singurul Nevinovat a vrut să fie judecat mai degrabă decât să judece – urcând pe Cruce – cu atât mai mult păcătoşii sunt chemaţi să respingă ispita de a-i judeca şi condamna pe alţii, oricare ar fi rătăcirile lor. Rostul lor este, de asemenea, de a fi părtaşi iubirii pe care Dumnezeu o are pentru lumea Lui şi de a mijloci pentru ea, pentru convertirea şi mântuirea ei. Cu toate acestea, să te abţii de la judecată, adică să te pui în locul lui Dumnezeu, nu înseamnă o toleranţă universală. Sunt fapte de netolerat în lume...

Câtă dumnezeire vom purta în noi, la vremea Judecății?

La Judecată, Hristos va căuta să vadă cât regăsește din El în sufletul nostru.

Podoaba faptelor bune

De aceea-a zis Iisus ce faci bun să nu se știe; Nu le spune, că le pierzi, s-or vedea în veșnicie... Tu acum s-aduni mereu faptă după faptă bună, Și-o să te împodobești cu a Domnului cunună!

Psalmii dimineții – explicație și înțeles

Biserica acordă o importanţă deosebită acestor psalmi, deoarece prin textul lor aduc slavă, mărire şi mulţumire lui Dumnezeu, exprimă diferite stări sufleteşti: pocăinţa profundă, recunoştinţă, mulţumire şi speranţă, încredinţare în ajutorul Domnului, dar îl fac pe credincios să îşi amintească totodată şi de Judecata de Apoi şi de mântuire.

Judecata și pedeapsa lui Dumnezeu

Nici pe Cain Dumnezeu nu l-a pedepsit cu moartea imediat după uciderea fratelui său, ci l-a lăsat să cutreiere pământul suspinând și tremurând, astfel încât toți cei ce au venit după el, văzând urmările faptelor lui, să ia pildă și să se cumințească.

Cu inima noastră să suspinăm, cu sufletul nostru să ne înduioșăm

Mai întâi de toate, să atingem pământul cu capul nostru, plecându-ne astfel înaintea Lui, și să nu amenințăm cu acesta pe frații noștri; cu ochii noștri să vărsăm lacrimi înaintea Lui, nu să privim cu ochi spurcați la frumusețe străină; mâinile noastre să le întindem cu evlavie către El și să le desfacem ca să dăm dar bun.

Pagini