Mii de oameni au asistat de la primele ore ale dimineții la slujba de sfințire a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Galata, cum este cunoscut lăcașul de ieșeni. Numeroși tineri și vârstnici, părinți și copii, au luat parte la târnosirea bisericii, precum și la Sfânta Liturghie săvârșită pe un podium amenajat în curtea parohiei.

Evenimentul liturgic de astăzi a fost oficiat de IPS Mitropolit Teofan și PS Episcop Antonie, care au binecuvântat prin ungere cu Sfântul și Marele Mir și prin stropite cu apă sfințită pereții exteriori ai bisericii, iar după înconjurarea lăcașului dimpreună cu credincioșii, au sfințit și pecetluit Sfântul Altar, binecuvântând totodată catapeteasma și pictura interioară.

Plecând de la textul evanghelic rânduit de Biserică (Duminica a 19-a după Rusalii - Predica de pe munte – Iubirea vrăjmașilor, Ev. Luca 6: 31-36), Părintele Mitropolit Teofan a arătat în predica sa de ce este important să-i iertăm pe vrăjmași și cât de necesară este pomenirea lor în rugăciunile înălțate către Dumnezeu, arătându-le că iubirea milostivă îl face pe om cu adevărat liber:

Și dacă Dumnezeu vede că nu te răzbuni pe vrăjmași, că nu-i vorbești de rău, ci chiar de rogi pentru ei, nu se știe cum harul lui Dumnezeu, într-o bună zi, se revarsă asupra ta și primești o picătură din puterea Lui care să te facă să le simți prezența (vrăjmașilor n.r.) în inima ta în stare de iubire. De ce ne-a lăsat această poruncă? Pentru că numai omul care iubește este un om liber, altfel inima îți este încătușată, dorind să găsești căi potrivite pentru a răspunde răului cu rău. Încercând a te dezlega de aceasta, dobândești libertatea cea adevărată, căci mărturisea de asemenea un sfânt al închisorilor din veacul trecut, canonizat recent, Sfântul Constantin Sârbu, că „iubirea te face liber și smerenia, legată atât de intim de iubire, te face puternic”. Și spunea el că „cel ce urăște moare de două ori, iar cel ce iubește nu moarte niciodată”. Moare de două ori pentru că ura este moarte aici, un om care urăște este un om mort și mai primește și moartea cea veșnică, plecând cu această ură în veșnicie, iar cel care iubește este viu și în această lume și primește și viețuirea în veșnicia prezenței lui Dumnezeu. 

După cântarea „Cuvine-se cu adevărat”, teologul Cătălin Timofte a primit hirotonia întru diacon, urmând ca în perioada următoare, după împlinirea unui stagiu de practică liturgică, să fie rânduit preot paroh pe seama Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” Lungani, comuna Voinești, jud. Iași.

Așa cum a obișnuit în ultimii ani, atunci când se află pentru prima dată în slujire la o biserică, Preasfințitul Părinte Antonie i-a înmânat părintelui paroh Mircea Stoleriu, în mod simbolic, o candelă aprinsă pentru unitatea neamului românesc.

Momentul sfințirii este socotit un moment aparte, un moment luminos, un moment sfânt, și așa se explică și dorința creștinilor de a fi prezenți la acest eveniment, pentru a se împărtăși din lucrarea harului Duhului Sfânt. Un lăcaș de rugăciune este un dar, o ofrandă adusă de creștini împreună cu păstorul lor, adus Bunului Dumnezeu. Ei aduc în dar piatra, nisipul, fierul, daruri materiale, pământești, dar Dumnezeu răsplătește prin daruri cerești, prin daruri veșnice, prin daruri spirituale, și anume învierea, iertarea de păcate și viața veșnică, a explicat Părintele Episcop Antonie.

Spre finalul Dumnezeieștii Liturghii, parohul le-a mulțumit tuturor celor prezenți, precum și donatorilor și binefăcătorilor sfântului lăcaș, pentru ajutorul și susținerea lor la edificarea și înfrumusețarea noii biserici din municipiul Iași. Pentru meritele deosebite, părintele Mircea Stoleriu a primit cea mai înaltă distincție a mitropoliei noastre, „Crucea Moldavă”, iar preoții slujitori Adrian Dinu și Ionuț Ungureanu au primit „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”. Totodată, ctitorii și cei care au contribuit la ridicarea bisericii au primit distincții de vrednicie și un exemplar al Sfintei Scripturi. 

Ceea ce lăsăm în urma noastră este o catedrală, este o biserică frumoasă, cu o arhitectură deosebită, cu o pictură deosebită, și toate acestea de fapt zugrăvesc un suflet excepțional al dumneavoastră. Atâta timp cât o biserică se construiește, atâta timp este mereu și mereu adus darul dumneavoastră, iar în momentul când biserica este adusă ca o prescură lui Dumnezeu, ea se sfințește și darul adus se convertește în binecuvântare revărsată asupra dumneavoastră. Avem nevoie în acest moment pe care îl traversăm, și vorbesc de situația întregii lumi, avem nevoie de multă, de multă, de multă rugăciune, pentru că numai rugăciunea este biruitoare pentru tot răul lumii, le-a transmis credincioșilor părintele paroh Mircea Stoleriu.

Scurt istoric

După anul 1989, credincioșii din noile cartiere de blocuri au avut posibilitatea de a-și construi biserici, înființându-se astfel noi parohii. Pentru cartierele Galata și Mircea cel Bătrân, preotul Mircea Stoleriu a fost numit la 1 iunie 1990, fiind sprijinit de un comitet de inițiativă din rândul credincioșilor.

Arhitectul proiectului a fost Ioan Sasu, iar rezistența clădirii a fost asigurată de dr. ing. Adrian Mihalache. Lucrările de zidire au început simbolic pe 23 noiembrie 1990, până în anul 2007. Între anii 2014-2025, lăcașul de rugăciune a fost împodobit cu pictură, în tehnica al fresco, de către pictorul Vasile Lefter din municipiul Alba Iulia.

Pe 21 noiembrie 1996, demisolul bisericii a fost sfințit și a început să fie folosit pentru slujbe.

În paralel cu zidirea bisericii, viața spirituală a comunității s-a dezvoltat intens: au fost organizate conferințe lunare, simpozioane, activități pentru tineret și excursii duhovnicești. De asemenea, s-au derulat programe caritabile pentru cei aflați în nevoie și colaborări educative cu școala din apropiere.

Altarul bisericii a fost binecuvântat la 13 octombrie 2007 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci locțiitor de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, dimpreună cu un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.