Încă mai auzim în jurul nostru expresia „inima nu doare”. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvente motive de adresare în cabinetul de cardiologie este durerea toracică anterioară. La ce trebuie să ne gândim atunci când simțim o durere în piept?

Durerea toracică anterioară stârnește adesea îngrijorare, întrucât primul gând care ne cuprinde este riscul de a dezvolta un infarct miocardic acut. În realitate, doar 10-15% din pacienții care se prezintă în camera de urgențe cu durere toracică sunt diagnosticați cu infarct miocardic acut sau angină instabilă. După ce sunt excluse alte afecțiuni amenințătoare de viață, cum sunt embolia pulmonară sau disecția de aortă, majoritatea pacienților sunt  externați cu diagnostice non-cardiace, cum ar fi dureri musculoscheletice, gastro-esofagiene sau pulmonare.

Prin ce se caracterizează durerea toracică de cauză cardiacă?

Cea mai frecventă cauză cardiacă a durerii toracice anterioare este ischemia miocardică, ce se instalează atunci când aportul de oxigen la nivelul celulelor miocardice devine insuficient din diferite motive. Manifestarea cronică a bolii cardiace ischemice este angina pectorală. Angina pectorală este descrisă  ca o senzație de apăsare/ presiune sau arsură retrosternală, adică în mijlocul pieptului, pe o suprafată mai mare, ce iradiază ocazional în umărul stâng, la nivelul gâtului sau în epigastru.  Ea crește progresiv în intensitate și este declanșată tipic de efort fizic, temperaturi scăzute sau stres emoțional. Durează de obicei 2-10 minute și se ameliorează în repaus sau la administrarea medicației specifice.

După cum am precizat, substratul acestor dureri este reprezentat de ischemia miocardică. Merită subliniat că ischemia miocardică reprezintă un proces dinamic ce însumează acumularea progresivă de plăci de aterom cu alterări funcționale ale circulației coronariene, având drept consecință un aport insuficient de oxigen la nivelul mușchiului cardiac. În limbaj popular, vorbim de artere care și-au pierdut elasticitatea și capacitatea de a se dilata la nevoie, devenind rigide, îngroșate, cu riscul de a dezvolta stenoze semnificative și un infarct miocardic ulterior.

Când o durere în piept presupune prezentarea de urgență la medic? Care sunt semnele/simptomele care ar trebuie să ne trimită la medic?

Boala cardiacă ischemică nu este o afecțiune solitară, ci cuprinde mai multe forme clinice. Dacă un sindrom coronarian cronic, cum este angina pectorală, permite un consult cardiologic cu programare, sindroamele coronariene acute, cum sunt infarctul miocardic acut sau angina instabilă, impun prezentarea de urgență într-o unitate medicală de profil. Am stabilit că angina pectorală stabilă se manifestă ca o apăsare în mijlocul pieptului ce apare tipic în  aceleași condiții de efort/emoții sau expunere la frig, cu ameliorare promptă în repaus. Angina instabilă, pe de altă parte, păstrează aceleași trăsături ca și localizare și caracteristici clinice, însă se remarcă printr-o toleranță mai redusă la efort, cu creșterea frecvenței și duratei episoadelor anginoase. În schimb, o durere similară cu debut brusc, ce durează peste 30 min, însoțită adesea de transpirații, dificultate în respirație sau greață, este sugestivă pentru un infarct miocardic acut și necesită investigații și tratament de specialitate. Societatea Română de Cardiologie a derulat în ultimii ani numeroase campanii de informare și responsabilizare în rândul populației privind recunoașterea unui infarct miocardic acut și direcționarea imediată către un centru de cateterism cardiac. Trebuie subliniat că primele ore ale unui infarct miocardic sunt critice pentru evoluția și prognosticul ulterior al pacientului întrucât fiecare minut care se pierde se măsoară în celule miocardice ce se necrozează în absența revascularizării. 

Tot la capitolul urgențe cardiovasculare trebuie menționate pericardita acută, disecția de aortă și embolia pulmonară. Deși are o incidență mai redusă decât sindromul coronarian acut, pericardita acută trebuie suspectată în fața unui pacient care descrie dureri toracice anterioare persistente cu caracter pleuritic, de junghi ascuțit, care se ameliorează în poziția aplecat. Tot ca o durere toracică ascuțită se manifestă și embolia pulmonară, afecțiune frecvent întâlnită în camera de gardă, care se însoțește de dificultate în respirație și creșterea frecvenței respiratorii. Nu în ultimul rând,  o durere intensă, sfâșietoare cu debut brusc, care iradiază în spate necesită excluderea unei disecții de aortă, afecțiune cu risc major de complicații.

Ce alte cauze ale durerii toracice putem întâlni?

După cum am precizat anterior, de foarte multe ori durerea toracică are un substrat non-cardiac. O anamneză atentă și detaliată poate identifica încă din primele minute o etiologie pulmonară, gastrointestinală sau musculoscheletică. Cum ne putem da seama? De exemplu, o durere latero-toracică ascuțită, superficială, însoțită de dificultate în respirație, într-un context clinic de infecție poate sugera o pneumonie, pe când durerea cu caracter de arsură localizată în mijlocul pieptului, însoțită de tuse ne duce cu gândul la o traheobronșită. Tot ca o arsură retrosternală se manifestă și refluxul gastroesofagian, cu mențiunea ca este exacerbată de alcool, aspirină sau anumite alimente acide și se accentuează în poziția culcat.  Durerea mai poate fi cauzată de ulcerul gastric atunci când debutează la 60-90 minute după masă, pornește din epigastru și răspunde prompt la medicație antiacidă. Durerile de cauză musculoscheletică pot fi declanșate de costocondrite, afecțiuni ale coloanei cervicale, herpes zoster sau eforturi fizice intense, având localizări variabile la nivelul toracelui. Durerea musculoscheletică se accentuează adesea la palpare sau la mișcările gâtului și se remarcă printr-o durată prelungită de ore. O altă cauză majoră de durere toracică, frecvent întâlnită în practică este cea cauzată de atacul de panică. Simptomatologia este intensă, durerea descrisă ca o strângere/torsiune toracică  însoțită de scurtarea respirației, poate dura peste 30 minute și se manifestă într-un context clinic de anxietate accentuată.

Vă rugăm, o concluzie și un sfat final!

În concluzie, reținem că există diverse forme de manifestare și cauze subiacente ale durerii toracice anterioare, ce nu trebuie să inducă panică, însă necesită efectuarea unui consult medical de specialitate. Pornind de la trăsăturile clinice și factorii de risc cardiovascular asociați se completează cu investigații specifice pentru excluderea unei urgențe cardiovasculare. Pacientul va fi ulterior integrat într-o evaluare multidisciplinară, în funcție de etiologia non-cardiacă identificată.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.