Ce este apneea în somn și de ce este considerată o afecțiune periculoasă?

Apneea în somn, sau sindromul de apnee în somn (SASO), este o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Aceste episoade durează cel puțin 10 secunde și pot apărea de mai multe ori pe parcursul nopții. Ele sunt cauzate de relaxarea excesivă a musculaturii de la nivelul căilor respiratorii, care, în mod normal, trebuie să mențină aceste căi deschise.
Când musculatura se relaxează prea mult, căile aeriene se pot îngusta sau chiar închide complet, ceea ce reduce cantitatea de aer care ajunge în plămâni – uneori blocând complet respirația. Acest fenomen afectează oxigenarea organismului și calitatea somnului, având consecințe serioase asupra sănătății generale.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale apneei în somn, în special în forma centrală?

Apneea în somn centrală se manifestă printr-o serie de simptome care afectează atât calitatea somnului, cât și starea generală din timpul zilei. Cele mai frecvente semne includ:

• Respirație neregulată, cu pauze de respirație (episoade apneice) în timpul somnului;

• Treziri bruște și repetate pe timpul nopții, adesea cu senzație de sufocare;

• Dificultăți de respirație (dispnee), care se pot ameliora când persoana stă în picioare sau într-o poziție ridicată;

• Dureri de cap dimineața, cauzate de scăderea oxigenului pe timpul nopții;

• Insomnie combinată cu o somnolență accentuată în timpul zilei;

• Probleme de concentrare, dificultăți de memorare și randament intelectual redus;

• Schimbări de dispoziție, iritabilitate sau chiar stări depresive.

Este important ca aceste simptome să nu fie ignorate, deoarece apneea netratată poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Care sunt cauzele sindromului de apnee în somn?

Sindromul de apnee în somn este o afecțiune frecvent întâlnită, iar cauzele sale pot fi împărțite în trei categorii principale:

• Cauze anatomice, specifice apneei de tip obstructiv: în timpul somnului, mușchii orofaringelui și ai nazofaringelui se relaxează prea mult, ceea ce duce la îngustarea sau blocarea temporară a căilor respiratorii. Practic, aerul nu mai poate circula liber spre plămâni.

• Cauze neurologice, care caracterizează apneea de tip central: în acest caz, problema nu este la nivelul căilor respiratorii, ci la nivelul creierului. Centrele nervoase responsabile cu controlul respirației nu mai trimit semnale mușchilor implicați în procesul respirator, ceea ce face ca respirația să se oprească temporar.

• Cauze mixte: sunt situații în care pacientul prezintă atât elemente de apnee obstructivă, cât și centrală, iar mecanismele implicate sunt combinate.

În funcție de tipul de apnee și de cauza predominantă, abordarea terapeutică poate fi diferită, de aceea este esențial un diagnostic corect.

Cine este mai predispus să dezvolte sindromul de apnee în somn? Există factori de risc cunoscuți?

Da, există mai mulți factori de risc care cresc semnificativ probabilitatea apariției apneei în somn. Printre cei mai importanți se numără:

• Sexul: bărbații sunt de aproximativ trei ori mai predispuși decât femeile.

• Vârsta: riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.

• Obezitatea: excesul de grăsime, mai ales în zona gâtului, îngustează căile respiratorii în timpul somnului.

• Factori anatomici: un gât scurt sau gros, deviația de sept sau alte particularități anatomice pot contribui la blocarea căilor aeriene.

• Istoricul familial: riscul este mai mare dacă există rude de gradul I cu această afecțiune.

• Fumatul și consumul de alcool, care favorizează inflamația căilor respiratorii și relaxarea excesivă a musculaturii.

• Bolile respiratorii cronice, cum ar fi BPOC, astmul sau rinita cronică.

• Alte boli asociate, precum insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 sau boala Parkinson.

• Medicamentele sedative sau hipnotice, care pot reduce activitatea centrilor respiratori.

Cum se stabilește diagnosticul în cazul sindromului de apnee în somn centrală?

Diagnosticul apneei în somn centrală se bazează pe polisomnografie, o investigație complexă realizată în timpul somnului. Aceasta monitorizează simultan mai mulți parametri esențiali, precum:

• Activitatea electrică a creierului; 

• Mișcările oculare;

• Activitatea musculară; 

• Frecvența cardiacă;

• Nivelul oxigenului din sânge; 

• Respirația și fluxul de aer. 

Dacă se înregistrează peste 5 episoade apneice pe oră, cu o durată de cel puțin 10 secunde, asociate cu scăderea saturației de oxigen și absența mișcărilor respiratorii, se confirmă diagnosticul de apnee centrală. Deoarece această afecțiune are cauze multiple – atât neurologice, cât și cardiace sau respiratorii – evaluarea corectă necesită implicarea unei echipe multidisciplinare: pneumologi, cardiologi, neurologi și, uneori, endocrinologi.

Cum se tratează apneea în somn centrală?

Tratamentul vizează în primul rând controlul afecțiunilor asociate, precum insuficiența cardiacă sau hipotiroidia. Se recomandă evitarea opioidelor, somniferelor și alcoolului, care pot inhiba respirația. În funcție de caz, se poate administra oxigen în timpul somnului sau se folosește aparatul CPAP, care menține căile respiratorii deschise. Dacă acesta nu dă rezultate, se pot prescrie medicamente care stimulează respirația, precum acetazolamida.

Un mesaj final!

Nu ignorați semnele unui somn neodihnitor. Dacă simțiți că nu vă treziți odihniți, dacă sforăiți frecvent sau dacă adormiți des în timpul zilei, mergeți la un consult. Un diagnostic corect poate schimba radical calitatea vieții!

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici

https://www.youtube.com/watch?v=ct90NxBvPuQ

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/