Pictor și iconograf, Elena Murariu s-a născut pe 29 iunie 1963 la Zvoriștea, județul Suceava, România. Începe să studieze artele plastice la vârsta de 10 ani, urmând Școala de Muzică și Arte Plastice din Botoșani.
Își continuă studiile urmând cursurile Liceului de Muzică și Arte Plastice „Octav Băncilă” din Iași.
Este absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (actuala Universitate Națională de Arte) din București, secția Artă Monumentală – Restaurare, clasa prof.univ. Ion Stendl, prof.univ. Dan Mohanu, promoția 1987.
Participă cu lucrări de grafică în 1990 in expoziția de grup a bursierilor Uniunii Artiștilor Plastici și realizează prima expoziție personală de grafică tot în 1990 la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.
După un deceniu în care se dedică restaurării de pictură murală a unor importante monumente istorice, începând cu 2001, participă constant cu icoane pe lemn și grafică cu subiect religios în expoziții de grup și realizează expoziții personale. Lucrările sale sunt influențate în mod inerent de contactul nemijlocit cu arta maeștrilor picturii murale ale căror fresce le restaurează precum și de profundele rădăcini ale tradițiilor de credință și cultură românească și bizantină.
Artista a avut numeroase expoziții în țară și străinătate, devenind un binecunoscut ambasador al artei icoanei ortodoxe românești. Astfel, a organizat expoziții personale sau a participat la expoziții de grup în România - București, Cluj, Iași, Suceava, Bârlad, Otopeni, Arad, Ploiești, Slobozia, Craiova, în Europa - Atena, Dion, Barcelona, Paris, Lisabona, Praga, Veneția, Sankt Petersburg, Roma, Kiev, Belgrad și, de asemenea, în SUA – New York.
Lucrările sale sunt considerate ca fiind pline de originalitate și reprezintă o nouă abordare în domeniul artei icoanei contemporane. Un proiect important al artistei este cel legat de iconografia Sfinților Martiri Brâncoveni. Printre realizările sale se numără și iconostasul bisericii fostei Mânăstiri Cotroceni, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), ca replică a iconostasului originar aflat la Muzeul Național de Artă al României.
