Ce este endoscopia digestivă inferioară?

Endoscopia digestivă inferioară, sau colonoscopia, este o procedură medicală care permite vizualizarea interiorului colonului (numit și intestin gros), care reprezintă partea inferioară a tractului digestiv. Procedura se efectuează cu ajutorul endoscopului care se introduce pe cale anală: este un tub lung, subțire, flexibil, negru care are la vârf o cameră video cu o sursă de lumină; înregistrarea video efectuată cu ajutorul camerei este expusă în timp real pe un ecran la patul pacientului.

Care sunt indicațiile pentru colonoscopie? Cine ar trebui să facă această investigație?

Indicațiile sunt atât diagnostice, cât și terapeutice.

Diagnostice:

• sângerări rectale
• tulburări de tranzit intestinal persistente (constipație, diaree, alternanță diaree-constipație)
• dureri abdominale cronice de cauză neprecizată, mai ales la persoanele peste 45 de ani
• dureri rectale persistente
• anemie feriprivă
• markeri tumorali cu valoare peste normal (ACE, CA19-9)
• screening (la pacienți fără simptome, în scopul prevenției sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic sau polipi colonici) după vârsta de 40-45 de ani
• istoric familial de cancer de colon
• istoric personal de polipi colonici sau cancer de colon

Terapeutice:

• extragerea de polipi colonici
• extragerea de corpi străini
• oprirea unor sângerări.

Care sunt contraindicațiile colonoscopiei?

Sunt, ca la orice procedură medicală, și contraindicații:

• atunci când se consideră că riscul pentru viața bolnavului este mai mare decât beneficiul maxim scontat.

• refuzul sau necooperarea pacientului (medicul nu trebuie să insiste să îl convingă, ci doar să ii prezinte realist consecințele neefectuării procedurii)
• starea generală precară a pacientului (boli cardiace sau respiratorii severe, infarct miocardic recent, șoc)
• tulburări de coagulare a sângelui
• sarcina în ultimul trimestru.

În ce constă pregătirea pentru această investigație?

Fiecare bolnav căruia i s-a indicat o endoscopie digestivă inferioară trebuie să înțeleagă pe cât este posibil despre ce fel de procedură este vorba și să i se dea șansa să o accepte sau să o refuze în deplină cunoștință de cauză, după ce i s-au explicat beneficiile și riscurile procedurii. Consimțământul informat în scris al pacientului (în deplinătatea funcțiilor mintale) este o etapă obligatorie a practicii medicale prudente.

Medicul are obligația este de a informa pacientul în mod realist asupra următoarelor aspecte:

• motivul pentru care este necesară colonoscopia
• avantajele, dezavantajele, riscurile, complicațiile posibile ale colonoscopiei
• alternativele la efectuarea colonoscopiei, inclusiv de a nu face nimic
• modalitatea de realizare, gradul de disconfort probabil, posibilitatea de sedare.

Pacienții trebuie să anunțe medicul în legătură cu:

• bolile asociate
• intervenții chirurgicale
• tratamentul medicamentos luat la domiciliu în mod obișnuit
• alergii medicamentoase
• dacă ia medicație antiagreganta sau anticoagulantă
• dacă este diabetic.

Există unele restricții alimentare:

• cu 3 zile înainte de explorare este interzis consumul de fructe, legume, cereale sau semințe (kiwi, struguri, smochine, roșii, mandarine, măsline, ulei de măsline, in, mazăre, căpșuni)
• se pot consuma paste făinoase, supe cu găluște sau tăiței, lactate, brânzeturi, ouă, carne albă
• micul dejun din ziua precedentă explorării este normal, dar prânzul va fi strict lichid – supă strecurată, iaurt, ceai, compot strecurat transparent

Nu uităm de administrarea orală a purgativelor – în funcție de ora stabilită pentru colonoscopie, acestea pot fi administrate în după amiaza precedentă explorării, sau în doi timpi (cu a doua doză luată cu 4-6 ore înainte de explorare), dacă are loc după ora prânzului; purgativele se găsesc sub formă de plicuri sau sticluțe, trebuie amestecate cu volume mari de apă plată și consumate la anumite intervale orare. Administrarea purgativelor va genera un tranzit intestinal accelerat, cu scaune moi și dese,  cu balonare asociată; acestea vor apărea atât în timpul de administrare a prafurilor dizolvate în apă, cât și după.

Cum se derulează colonoscopia?

Pacientul trebuie parțial să se dezbrace de hainele obișnuite, să îți scoată ochelarii și să se îmbrace într-un echipament de spital ușor de scos la nevoie. Este așezat în decubit lateral stâng, cu genunchii flectați la piept. Se poate folosi sedare cu diverse substanțe administrate pe cale venoasă, care determină un efect de liniștire, de calmare a anxietății, precum și somnolență, făcând explorarea mai ușor de tolerat și efect antalgic moderat; doza de sedativ se ajustează în funcție de toleranță și necesarul individual. Semnele vitale (tensiune arterială, frecvența cardiacă, saturația în oxigen) sunt monitorizate pe tot parcursul procedurii, în caz de folosire a sedării.

Colonoscopul este introdus pe cale anală, ulterior, cu manevre blânde, specialistul îl ghidează pe toată lungimea colonului până la punctul de întâlnire cu intestinul subțire. Pe parcursul procedurii, medicul introduce aer și apă printr-un canal din interiorul colonoscopului cu scopul unei mai bune vizualizări a colonului; din aceasta cauză, pacientul poate simți o senzație de plenitudine și durere cu caracter de crampă la nivel abdominal, precum și eructații mai frecvente pe durata instrumentării. In colonoscop sunt mai multe canale suplimentare prin care, în cavitatea intestinului, pot fi introduse instrumentele, cu ajutorul cărora medicul poate elimina polipii, poate obține mostre de țesut pentru o examinare ulterioară, poate opri o eventuală sângerare. În condiția în care este necesară recoltarea de biopsii, această procedură suplimentară este complet nedureroasă pentru pacient. Durata procedurii este de 20-30 minute. Ulterior, colonoscopul este retras cu blândețe, alături de aspirarea aerului introdus.

Ce se întâmplă după această procedură? Pacienții care au fost sedați, rămân în spital sau pot pleca acasă?

La cei care au primit sedare, după examinare vor sta sub supraveghere medicală 30 de minute (este necesar un interval de timp mai lung până la externarea la domiciliu) – pacienții se pot simți mai somnolenți și obosiți pentru câteva ore. Deși în cazul sedării, pacientul este perfect conștient la sfârșitul procedurii, medicația folosită pentru sedare poate cauza modificări ale reflexelor și tulburări de atenție și concentrare (asemănător cu efectele alcoolului), astfel încât bolnavul trebuie să înțeleagă că nu i se permite să conducă sau să consume alcool timp de 24 de ore după colonoscopie și trebuie să plece însoțit acasă. Cei care nu au fost sedate, pot pleca acasă imediat după procedură. Criteriile de externare a bolnavului sunt: semne vitale stabile, abilitatea de a merge, toleranța la lichide, greață minimă, lipsa durerii.

Care sunt riscurile colonoscopiei?

Riscurile sunt minime, sunt foarte rare, dar le precizăm pacienților:

• sângerări datorate biopsiilor sau a extragerii de polipi (de obicei minime, ușor de controlat)
• efecte adverse ale sedativelor
• perforație de colon (complicație gravă, care necesită intervenție chirurgicală în urgență, dar este o complicație extrem de rară)

Pentru a depista apariția unei complicații după endoscopia digestivă trebuie urmărite următoarele simptome în orele de după endoscopie:

• durere abdominală severă
• abdomen destins și ferm la palpare
• vărsături
• febră
• sângerare rectală în cantitate mare.

Un sfat final, vă rugăm!

Să nu vă fie teamă să faceți această investigație. Teama persistă, în ultimii ani, la fiecare pacient care trebuie să facă această procedură, dar este extraordinar de importantă. Cu cât depistăm mai repede o patologie tumorală, cu atât tratamentul poate să fie efectuat perfect. Din păcate, cazurile de cancer gastric sau de colon încep să apară la vârste din ce în ce mai tinere, și atunci și noi recomandăm aceste investigații chiar și la vârste de 30-40 ani, tocmai din dorința de a depista precoce o boală gravă.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.