Întreaga Evanghelie se rezumă într-o singură poruncă a lui Dumnezeu către noi toţi: „Fiţi sfinţi, cum sfânt sunt şi Eu” (I Petru 1, 16). În negrăita Sa condescendenţă, Dumnezeul iubirii îi face pe oameni egali cu El: pentru Dumnezeu şi pentru oameni sunt valabile aceeaşi Evanghelie, acelaşi har, acelaşi adevăr, aceeaşi dreptate, aceeaşi viaţă, aceeaşi bunătate: „Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc dintr-unul sunt toţi” (Evrei 2, 11). De aceea, calea creştinilor este „calea sfinţilor” (Evrei 8, 8).

(Arhim. Iustin Popovici, Biserica și statul, Editura Apologeticum, 2006, p. 16)