Venise odată la stareţ [la cuviosul Ambrozie] un domn oarecare, ce nu credea în existenţa dracilor. Atunci părintele i-a povestit următoarele: „Un boier venise la ţară, în ospeţie la cunoscuţii săi, şi şi-a ales singur odaia pentru noapte. Ceilalţi i-au zis: Să nu vă culcaţi acolo, odaia este bântuită. Însă el n-a crezut, ci a râs de aceasta. S-a culcat, iar noaptea a simţit dintr-odată cum cineva îi suflă în chelie. A luat şi s-a acoperit cu plapuma. Apoi, acest cineva a trecut la picioare şi s-a aşezat pe aşternuturi. Atunci oaspetele s-a speriat şi a luat-o la fugă de acolo, convingându-se din proprie experienţă de existenţa puterilor întunericului". Însă, chiar și după această istorisire, vizitatorul a spus: Fie cum ziceţi, părinte, dar eu nici măcar nu înţeleg ce fel de draci sunt aceştia. La care stareţul a răspuns: Nici matematica nu este înţeleasă de toată lumea, şi totuşi ea există. Şi a mai adăugat: Cum am putea spune că nu există draci, când ştim din Evanghelie că Domnul însuşi a poruncit dracilor să intre în turma de porci? Atunci vizitatorul l-a contrazis: Dar nu sunt toate acestea alegorice?". Ar însemna atunci că - a continuat să-l convingă stareţul - și porcii sunt alegorici, nici aceștia nu există. Deci, dacă există porci, înseamnă că există și draci. (Sfântul Cuvios Nicon de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, pp. 23-24)