Fără antrenamente, nimeni nu pătrunde în Împărăția Cerurilor

Cuvinte duhovnicești

Fără antrenamente, nimeni nu pătrunde în Împărăția Cerurilor

Meseriașul ia un material foarte dur, îl vâră în foc, apoi îl scoate de acolo și-l bate cu barosul, și iarăși îl pune în foc până ce devine mlă­dios și abia după aceea îl transformă într-un vas prețios, folositor stăpânului său.

Nimeni nu poate intra în viața cea întru Hristos, zice Domnul, decât prin multe încercări (ispite), printr-un lung șir de exerciții sau nevoințe, prin răbdarea multor ocări și insulte. Numai astfel strunită, firea omenească poate intra în Împărăția Cerurilor. Fără antrenamente stăruitoare, nimeni nu pătrunde într-aceasta. De pildă, meseriașul ia un material foarte dur, îl vâră în foc, apoi îl scoate de acolo și-l bate cu barosul, și iarăși îl pune în foc până ce devine mlă­dios și abia după aceea îl transformă într-un vas prețios, folositor stăpânului său. La fel se procedează și cu ceara. La frig ea este foarte tare; dar cum este încălzită la foc, începe să se-nmoaie și devine maleabilă, luând întocmai chipul pecetei sau obiectului dorit.

(Sfântul Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, Editura Anastasia, București, 2001)