Mănăstirea Deir Baramus sau Mănăstirea Romanilor este o mănăstire care avea ca centru biserica ridicată de Sfântul Macarie cel Mare pe locul chiliei unde au locuit doi tineri ucenici de origine romană, Maxim si Dometie, care au murit înainte de vreme. Este cea mai nordică dintre cele patru mănăstiri actuale din Deșertul Nitriei, situată la aproximativ 9 km nord-est de Mănăstirea Sfântului Paisie cel Mare.

Mănăstirea adăpostește mai multe sfinte moaște: moaștele Sfântului Cuvios Moise Etiopianul, ale Sfântului Cuvios Isidor, preotul de la Schit, îndrumătorul Sfântului Moise; moaștele Sfinților Maxim si Dometie, fiii împăratului roman Valentinian I; moaște ale Sfântului Mucenic Mercurie, ale Sfântului Mina, ale Sfântului Mucenic Gheorghe.