În anul 1690, dorind să viețuiască mai aspru, schimonahul Antonie s-a retras mai sus de schit unde aflase o peșteră. Aici a început să sape singur o bisericuță, îndemnat de o vedenie repetată în mai multe rânduri. După trei ani, sfântul a săvârșit porunca primită, dăltuind biserica visată. Tot aici și-a făcut o chilie.