pustnic

Peştera Cuviosului Cosma de la Zografu, Athos

În partea de nord-vest a Sfintei Mănăstiri Zografu, la jumătate de oră de mers, pe partea dreaptă a cărării care duce spre Mănăstirea Hilandar, pe marginea unei stânci, se află peștera în care, după tradiție, s-a nevoit și a trecut la cele veșnice Cuviosul Cosma de la Zografu.

Cum a fugit Avva Macarie de slava deșartă

Când eram mai tânăr și ședeam la chilie în Egipt, m-au apucat și m-au făcut cleric în sat și, nevrând să primesc, am fugit la alt loc. Și a venit la mine un mirean cucernic și lua rucodelia mea și-mi slujea mie. Apoi s-a întâmplat din ispită diavolească de a căzut în păcat o fată și, luând ea prunc în pântece, era întrebată cine este cel ce a făcut aceasta. Iar ea zicea: „Pustnicul!”.

Fără pocăință, nu există viață nouă

Trecând de la Sfânta Scriptură la Părinții Bisericii, regăsim același adevăr, repetat cu neobosită insistență. Întrebat ce face în pustie, Avva Milisie a răspuns: „Sunt un om păcătos și am venit să-mi plâng păcatele”. Pocăința nu-i o simplă etapă, o perioadă pregătitoare, ci trebuie să dureze toată viața.

„Doamne, învrednicește-mă să Te iubesc pe Tine, cum am iubit altădată păcatul!”

Pentru că tot cu iubirea pe care o port în suflet am iubit și păcatul, acum aș vrea să Te iubesc pe Tine, măcar așa cum am iubit păcatele de odinioară.

Sihăstria „Sfântul Fanurie” – Vigla

Sihăstria Sfântului Fanurie din pustia Viglei se găseşte pe un deluşor, aproape de mare.

Sfântul Pimen cel Mare – drumul spre sfințenie

Unul dintre cei mai mari părinți ai pustiei, Sfântul Pimen cel Mare, îi învăța pe frații săi să își acopere unul altuia greșelile, ca și Domnul să le acopere pe ale lor. Era un povățuitor desăvârșit, înzestrat cu puterea tămăduirii trupești și sufletești și vorbea în limbile vizitatorilor săi, deși nu le cunoștea.

Nu este nimic mai neplăcut înaintea lui Dumnezeu decât mândria

Atunci Îngerul i-a spus că niciun lucru nu este mai urât mirositor înaintea lui Dumnezeu decât mândria. Și după ce a spus acestea, s-a făcut nevăzut. Îndată pusticul s-a întors la chilia sa și și-a plâns păcatele sale, rugându-se lui Dumnezeu să-l păzească de cursele diavolului și să nu-l lase să cadă în mândrie și să se osândească.

Cuviosul Lazăr Sihastrul ‒ peste 20 de ani de nevoinţă duhovnicească la Sihăstria Putnei

După câţiva ani s-au adunat în jurul său câţiva sihaştri iubitori de linişte, dar nu aveau biserică unde să aducă jertfa cea fără de sânge. Deci, auzind egumenul Lazăr că vistiernicul Ilie Cantacuzino de la Iaşi este milostiv, l-a rugat să înnoiască biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a făcut. 

Lupta Moşului Gheorghe Lazăr cu ispitele vrăjmaşului

„Frate Gheorghe, pentru că ai biruit pe vrăjmaşul şi nu te-ai lăsat înşelat de cursele lui, iată, ţi-a dat Dumnezeu darul rugăciunii celei curate şi putere duhovnicească în nevoinţa ta. Că toată viaţa vei umbla desculţ şi fără acoperământ pe capul tău, dar nici frigul, nici căldura, nici boala nu te vor vătăma.”

Moșul Gheorghe Lazăr – modelul adevăratului pelerin român

Prin trăirea sa cu totul aleasă, el formează un exemplu unic în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre din ultima sută de ani. În anul 1884, s-a dus să se închine la Mormântul Domnului şi a rămas la mănăstirile din pustiul Iordanului şi al Sinaiului peste un an de zile. Apoi s-a nevoit un an şi jumătate în Muntele Athos şi s-a întors în ţară. A mai trăit câţiva ani în familie, şi-a pus copiii în rânduială, iar în anul 1890 s-a retras ca pelerin spre mănăstirile Moldovei.

Pagini