pustnic

Nu este nimic mai neplăcut înaintea lui Dumnezeu decât mândria

Atunci Îngerul i-a spus că niciun lucru nu este mai urât mirositor înaintea lui Dumnezeu decât mândria. Și după ce a spus acestea, s-a făcut nevăzut. Îndată pusticul s-a întors la chilia sa și și-a plâns păcatele sale, rugându-se lui Dumnezeu să-l păzească de cursele diavolului și să nu-l lase să cadă în mândrie și să se osândească.

Schimonahii Gherontie şi Gherman, pustnicii din Munţii Sihlei

Aceşti doi sihaştri aveau şi altă poruncă de la stareţul lor. Să îngrijească de călugării bolnavi din pustie, iar pe cei greu suferinzi să-i coboare în Schitul Sihăstria sau să-i ducă la bolniţa Mănăstirii Neamţ.

Pustnicul transformat în finic și ucenicul său

Ajungând, aşadar, ucenicul la locul cu pricina, vede finicul şi îl loveşte cu palma, mirându-se şi zicând: „Când, oare, o fi apărut finicul acesta aici”?

Peştera Cuviosului Cosma de la Zografu, Athos

Cuviosul, după această descoperire dumnezeiască, a plecat de la mănăstire şi s-a nevoit în această peşteră.

Lupta Moşului Gheorghe Lazăr cu ispitele vrăjmaşului

„Frate Gheorghe, pentru că ai biruit pe vrăjmaşul şi nu te-ai lăsat înşelat de cursele lui, iată, ţi-a dat Dumnezeu darul rugăciunii celei curate şi putere duhovnicească în nevoinţa ta. Că toată viaţa vei umbla desculţ şi fără acoperământ pe capul tău, dar nici frigul, nici căldura, nici boala nu te vor vătăma.”

Peştera Cuviosului Gherasim din Kefalonia

Sfântul Gherasim a vieţuit întru aspre nevoinţe la Muntele Athos într-o peşteră de la Schitul Sfânta Ana.

Sfântul Ioan, Episcopul cel Minunat, prin rugăciune se făcea nevăzut oamenilor

Fratele Ştefan Juncu, păscând oile Mănăstirii Sihăstria prin pădure, deodată a observat un lucru minunat. Câinii s-au oprit din lătrat, iar oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare ce am greşit eu astăzi lui Dumnezeu, de m-a arătat oamenilor!”.

Sfânta Teodora de la Sihla, cea mai aleasă călugăriţă sfântă a monahismului românesc

În primele decenii ale secolului XIX, moaştele Cuvioasei Teodora de la Sihla au fost luate de familia boierilor Sturza, ctitori ai acestui schit, şi duse la biserica zidită de ei în satul Miclăuşeni (Iaşi). Iar în anul 1856 au fost date Mănăstirii Pecersca din Kiev, unde se află şi astăzi, în schimbul mai multor rânduri de veşminte de fir.

Mănăstirea Ceahlău

Așezământul cu hramul „Schimbarea la Față” și „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost construit pe un platou al muntelui înconjurat de stânci mari, iar în apropiere de mănăstire se află cabana Dochia și stațiunea meteorologică Toaca.

Peştera Sfântului Ioan Iacob din pustia Hozevei

Peștera în care s-a nevoit Sfântul Ioan Iacob se găseşte în pustiul numit Ruva, pe malul stâng al pârâului, la vreo trei kilometri de mănăstire.

Pagini