Cea mai frumoasă reprezentare în frescă de la Mănăstirea Studenica este Răstignirea, pictată pe peretele de apus al naosului. Această reprezentare a ajuns un model pentru întreaga artă sârbă.

Pe peretele sudic se afla pictat tabloul votiv. În această scenă, Sfântul Simeon Nemanja, purtând modelul bisericii, este dus de Maica Domnului la Împăratul Hristos, Care stă pe tron.

Nartexul bisericii a fost pictat în anul 1569. În registrul superior al nartexului, frescele înfăţişează o frumoasă reprezentare a Judecăţii de Apoi, precum şi un portret al soţiei lui Nemanja, Ana, reprezentată ca maica Anastasia.

În paraclisul din partea de nord, închinat Sfântului Nicolae, se găseşte o reprezentare a Etimasiei şi o serie de scene din viaţa Sfântului Nicolae. În paraclisul sudic se găsesc portretele jupanului Nemanja, al fiului său, Ştefan cel Întâi Încoronat, şi al regelui Radoslav împreună cu soţia sa, Ana.

Pe peretele nordic al nartexului sunt reprezentaţi trei demnitari ai Bisericii Sârbe: arhiepiscopii Sava, Arsenie şi Sava al II-lea (fratele lui Radoslav).