frică

Cum vom putea oare să o laudăm pe Maica Domnului?

Au văzut Fecioara ca tron și cer și-au fost cuprinși de frică, zărind pe Cel fără de început că a șezut de pe tron heruvimic, în pântecele feciorelnic.

Cu ce frică și cutremur se cade să-și lucreze fiecare mântuirea!

La Judecată vor fi lucru de spaimă și mirare. Domnul va zice: „Nu vă cunosc pe voi” celor ce nu doar că au fost încredințați că sunt oameni ai lui Dumnezeu, ci au și părut astfel în ochii tuturor. Ce ne rămâne, dar?

Cum putem învinge frica de eșec?

În general, încercați să priviți paharul de sus. Știți? Că, dacă îl priviți din lateral, totdeauna mai e loc. Și dacă e plin, tot am mai băga ceva. Dar, când îl privești de sus, pare plin. Așa, te liniștești.

Vrei să nu te temi de moarte? Trăiește creștinește!

Mărimea iubirii ce o află la noi moartea va fi măsura dragostei de care vom fi cuprinși pe întreaga veșnicie față de Dumnezeu!

Frica lui Dumnezeu naște în noi o altă frică de păcat

Începutul înțelepciunii este frica lui Dumnezeu, și frica lui Dumnezeu este dulce, deși poate să meargă până la groază. Și, să știți, cum o descria Părintele nostru Sofronie, că e dătătoare de viață, nu este covârșitoare, zdrobitoare, cum este teroarea și frica. Este dătătoare de viață, și o simți ca pe un dar prețios, pe care instinctiv nu vrei să-l pierzi.

„Cruce sfântă, culcă-mă,/ Cruce sfântă, scoală-mă!”

M-a cuprins deodată frica. O stare pe care n-o puteam controla. Nu voiam să accept că mi-e frică. Nu se asorta cu mine. M-am oprit în ploaie. Voiam să analizez, să înţeleg ce se întâmplă. Era o stare ce venea din afară. Nu-mi explicam ce este. În clipa aceea, în ploaie, sub copacii care se zvârcoleau încercând şi ei să mă sperie, mi-am adus aminte de bunica la care am crescut până la 6 ani.

Iubirea – medicamentul contra fricii

Oamenilor și popoarelor și neamurile pământului, dacă vreți să trăiți în pace, fără teamă, în patria voastră, întrarmați-vă cu arma ce se numește iubire.

Când dragostea lipsește, domnește teama

Îndată ce porunca lui Dumnezeu este încălcată, dragostea fuge ca pasărea, zboară din inima celui care încalcă porunca, iar locul dragostei este ocupat de teamă. Teama nu este separată de neascultare, de păcat și de încălcarea poruncii.

Cunoașterea golului din noi

În realitatea noastră contemporană de fini cunoscători ai modei, de multe ori cumpărăm haine doar cu scopul de a încerca ameliorarea unei stări sufletești sau mentale. Credem că o haină nouă rezolvă probleme legate de stres, căsnicie sau profesie. Turismul antistres se face zilnic în marile magazine ale lumii. Eva și Adam au doar o primă impresie că frunzele de smochin cusute le acoperă goliciunea, așa cum și noi credem că haina face pe om. Cu cât cumpărăm mai multe lucruri, cu atât sufocăm golul din noi.

Dragostea desăvârșită scoate afară frica!

Frica de Dumnezeu se transformă în iubire de Dumnezeu, mai ales după ce Îl cunoaștem cât de cât și Îi simțim inima cea mare și încăpătoare de Părinte.

Pagini