frică

Adevăratul creștin nu se tulbură din cauza necazurilor

Adevăratul creștin este neînfricat. El știe că Dumnezeu, ajutorul și Ocrotitorul său, este Atotputernic și, pentru aceasta, grăiește împreună cu Sfântul Proroc David: „Nu mă voi teme de mii de noroade, carile împrejur mă împresoară” (Psalmul 3, 6).

Cum vom putea oare să o laudăm pe Maica Domnului?

Au văzut Fecioara ca tron şi cer şi-au fost cuprinşi de frică, zărind pe Cel fără de început că a şezut de pe tron heruvimic, în pântecele feciorelnic.

Duminica Tomei s-ar cuveni să se numească a tuturor apostolilor bântuiţi de necredinţă

Nu încape aşadar dubiu că n-au crezut toţi, nu doar Toma. N-au crezut pentru că nici nu era de crezut! Într-atâta trebuie să le fi apărut răstignirea, moartea şi înfrângerea lui Iisus drept definitive şi ireversibile. Făgăduinţele învăţătorului lor: vorbe frumoase, iluzii spulberate, amăgeli ale cugetului!

Cum putem învinge frica de eșec?

În general, încercați să priviți paharul de sus. Știți? Că, dacă îl priviți din lateral, totdeauna mai e loc. Și dacă e plin, tot am mai băga ceva. Dar, când îl privești de sus, pare plin. Așa, te liniștești.

Poate să fie frica o binecuvântare?

Atâta timp cât trăieşte după propria sa voie şi poftă, omul nu se teme de Dumnezeu, ci doar de lumea şi de oamenii în şi între care tră­ieşte, ca nu cumva acestea să îi fie obstacole în calea împlinirii sale personale. În momentul în care, fie prin intermediul unor evenimente fericite, fie negative, realizează rolul lui Dumnezeu în viaţa sa, începe să se teamă. Să se teamă de faptul că nici măcar el nu este aşa cum s-a crezut. Să îşi con­ştientizeze slăbiciunile şi vulnerabilităţile sale.

Dezamăgirile în iubire și rezervele faţă de căsătorie

Părintele i-a dezvăluit bărbatului că principala cauză a rezervelor sale faţă de căsătorie era un sentiment de eşec din adolescenţă, pe care îl reprimase în subconştient.

Văzând Dumnezeu rugăciunile lor împletite cu post, Şi-a întors iarăşi faţa Sa spre ei şi i-a iertat

„Întoarceţi-vă la Mine din toată inima voastră, cu postiri, cu plâns şi cu jelanie.”
Dacă vreţi să trăiţi în pace, fără teamă, în patria voastră, întrarmaţi-vă cu arma ce se numeşte iubire. (Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocăință, dragoste și optimism)

Când dragostea lipsește, domnește teama

Îndată ce porunca lui Dumnezeu este încălcată, dragostea fuge ca pasărea, zboară din inima celui care încalcă porunca, iar locul dragostei este ocupat de teamă. Teama nu este separată de neascultare, de păcat și de încălcarea poruncii.

Protosinghelul Vichentie Mălău îşi învăţa ucenicii să postească cu pâinea pe masă

Dacă observa la masă pe cineva că nu mănâncă, se apropia de el şi-i zicea: „De ce stai mata şi nu mănânci? Ia, frate, şi mănâncă.” „Iartă-mă, preacuvioase, m-am săturat.” „Aşa, frate, să vă înfrânaţi dinainte cu mâncarea. Cel mai bun post este să mănânci fără să te saturi. Iar dacă posteşti de frica stareţului, acela este post de silă, iar nu din dragoste.”

Pagini