Frumoasă este marea pentru Dumnezeu pentru multe pricini. E frumoasă, pentru că îmbrăţişează de jur împrejur insulele, dându-le în acelaşi timp şi frumuseţe şi siguranţă.

Mai mult, marea apropie pământurile care sunt la mari depărtări unele de altele şi face pentru cei ce călătoresc pe mare neîmpiedicate legăturile dintre aceste pământuri.

Prin aceste legături marea ne dăruieşte cunoaşterea faptelor necunoscute, negustorilor le dă prilej de îmbogăţire şi ajută cu uşurinţă nevoilor vieţii, celor bogaţi le ajută să exporte surplusul lor de produse, iar celor lipsiţi le ajută să-şi împlinească lipsurile.

(Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, Editura IBMBOR, Bucureşti, 1986, p. 118)