Altădată iarăşi turcii au furat Sfintele Vase ale bisericii. Farasioţii s-au tulburat şi au încercat să îi găsească pe hoţi. Hagi-efendi însă le-a spus liniştit: „Nu vă neliniştiţi, veţi vedea că Sfântul Gheorghe le va aduce înapoi”. Atunci cănd tâlharii au ajuns la Kozan-Taghi, deşi era ziuă şi cerul senin, a căzut deodată o întunecime ciudată înaintea lor fiindu-le cu neputinţă să meargă mai departe. Încă şi râul Ferathin, ce le stătea înainte, nu puteau să-l treacă. Înţelegând atunci tâlharii că acest fenomen ciudat este de la Dumnezeu, s-au întors spre Farasa să aducă Sfintele Vase înapoi. După ce au făcut o bucată de drum către Farasa şi întunecimea aceea a dispărut, au considerat aceasta ca fiind norocul lor şi s-au întors iarăşi cu animalele încărcate spre satul lor, au simţit cum cineva nevăzut a început să-i bată şi i-a adus aşa într-o fugă până la Farasa. Au ajuns cu Sfintele Vase furate la Farasa şi au început să strige la farasioţi să vină să descarce repede lucrurile, pentru că ei nu puteau, căci cu mâinile îşi apărau capetele de loviturile pe care le primeau nevăzut.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Sfântul Arsenie Capadocianul, EdituraEvanghelismos, 2006, p. 102)