Ce este hipoglicemia?

Hipoglicemia reprezintă un sindrom clinic definit prin scăderea valorilor glicemice sub limita inferioară a normalului care este 70 mg/dl, care este însoțită de anumite semne și simptome și remisiunea acestora dupa administrarea de glucoză. Ea este mai frecvent întâlnită la pacienții cu diabet zaharat tip 1, dar și la cei cu diabet zaharat tip 2 tratați cu insulina sau sulfonilureice.

Cât de important este să cunoaștem această afecțiune?

Este foarte important, deoarece de aplicarea tratamentului imediat și correct depinde evoluția pacientului. Și pentru a înțelege mai bine este necesară o clasificare a hipoglicemiei, care ar trebui făcută în primul rând în funcție de criteriul severității (este clasificarea care s-a impus în practică, ea fiind folosită și de ghidul anual al ADA-Asociației Americane de Diabet).

Hipoglicemia poate fi:

- de gradul 1 sau ușoară: cu o valoare a glicemiei sub 70 mg/dl, în care sunt prezente simptome  ce pot fi corectate de către pacient.

- de gradul 2 sau moderată: cu o glicemie sub 54 mg/dl, în care apar simptome neuroglicopenice și este necesară o acțiune imediată pentru corectarea ei.

- de gradul 3 sau severă: care este definită printr-un episod sever  caracterizat prin stare mentală și/sau fizică alterată care necesită intervenția unei alte persoane pentru corectarea ei prin administrare de glucoză sau glucagon. Din cauza neuroglicopeniei semnificative, pot apărea convulsii sau comă.

Cum putem recunoaște o hipoglicemie?

Există o serie de semne și simptome autonome care anunță în majoritatea cazurilor hipoglicemia, și anume:

- tremurături ale extremităților, palpitații, transpirații reci, anxietate, senzatie de foame, greață, parestezii, amețeli, paloare, tahicardie și creșterea tensiunii arteriale.

Urmează apoi semne și simptome neuroglicopenice care constau în:

- amețeli, fatigabilitate, cefalee, confuzie, somnolență, tulburări de vedere, tulburări de comportament (iritabilitate, agresivitate), disfuncție cognitivă sau chiar convulsii și coma.

Pot apărea semne și simptome neurologice (tulburări de vorbire, atacuri ischemice tranzitorii) și manifestări neuropsihice (psihoze).

Manifestările clinice neuroglicopenice pot mima numeroase afecțiuni:

- neurologice (epilepsie, AVC)

- psihiatrice (nevroze, demență)

- endocrine (feocromocitom)

- cardiovasculare (sincopă, hipotensiune ortostatică, tulburări de ritm)

- dar și afecțiuni determinate de intoxicația cu alcool, monoxid de carbon.

Diagnosticul diferențial se face pe baza contextului clinic de instalare și a valorilor glicemice.

Există o mare variabilitate a simptomatologiei de la o persoană la alta și chiar la aceeași persoană de la un episod la altul.

Care sunt situațiile în care putem vorbi de hipoglicemie?

 În funcție de simptome și valorile glicemiei există mai multe situații:

- hipoglicemie simptomatică documentată: prezența simptomelor și decelarea glicemiei sub 70 mg/dl.

- hipoglicemie asimptomatică: decelarea unei glicemii sub 70 mg/dl, dar neînsoțită de simptome;

apare la pacienții cu durată mare a diabetului zaharat, care sunt expuți cronic la valori glicemice scăzute sau în cazul prezenței neuropatiei diabetice autonome; ea predispune pacienții la hipoglicemii severe.

- hipoglicemia simptomatică probabilă: atunci când pacienții prezintă simptome, dar optează pentru tratarea ei fără a-și mai determina glicemia;

- hipoglicemie relativă: prezența simptomelor interpretate ca fiind o hipoglicemie, dar care se întâlnesc la valori ale glicemiei peste 70 mg/dl; se întâlnește la pacienții care au un control glicemic precar, atunci când are loc o scădere rapidă a glicemiei, de la valori persistent crescute.

Care sunt factorii care declanșează hipoglicemia și când se întâlnește ea?

Hipoglicemia are ca factori declanșatori:

- excesul de insulină sau ADO care pot da hipoglicemii prin erori de administrare sau în cazul prezenței bolii renale cronice, când scade clearence-ul insulinei.

- în situații în care scade necesarul de insulina și nu se anticipează bine momentul: în perioada de recuperare după infecții, după reducerea bruscă de corticosteroizi, în perioada imediat postpartum, după scădere ponderală importantă sau după scăderae gluco și lipotoxicității la cazurile recent dignosticate cu diabet zaharat.

- aport inadecvat de glucide: omiterea unei mese, interval prea mare de timp între doza de insulină sau insulino-secretagoge cu durată scurtă de acțiune, vărsături.

- injectare accidentală a insulinei într-un vas de sânge.

- expunerea la temperaturi crescute imediat după injectare, ce determină creșterea vitezei de absorbție a insulinei.

- efort fizic după administrarea insulinei într-o zonă implicată în desfășurarea efortului.

- ingestie de alcool; ingestie acută de alcool poate determina hipoglicemie prin scăderea aprecierii simptomelor, dar și a răspunsului hormonal contrareglator.

- capacitate scăzută de raportare a simptomelor: copiii și persoanele în vârstă.

- hipoglicemii nocturne, neconștientizate în antecedente.

- utilizarea unor medicamente care potențează efectul insulinei sau al sulfonilureicelor (aspirina, fibrați, alopurinol, AINS).

Care este tratamentul potrivit pentru hipoglicemie?

Dacă pacientul este conștient, trebuie să ingere 15-20 g glucide, provenite din zahăr, miere sau bomboane (ciocolată nu, deoarece conține și lipide, care întârzie absorbția glucozei).

Pacienții în tratament cu acarboză trebuie să ingere numai glucoza tablete sau lapte (lactaza nu este afectată de acarboză). 15 g glucide ar trebui să crescă glicemia cu 40 mg/dl în 20 de minute.

După 15 minute de la ingestie se verifică glicemia (dacă nu s-a corectat, se reia ingestia de glucide). După corectarea glicemiei se consumă o gustare cu glucide rapide și lente pentru prevenirea reapariției hipoglicemiei.

În cazul hipoglicemiilor severe, dacă pacientul și-a pierdut cunoștința sau prezintă contractură a maxilarelor, tratamentul se face cu glucoză parenteral (glucoza 10% 150-200 ml, glucoza 20 % 75-100 ml sau glucoza 33% intravenos) în ritm lent (datorită riscului de edem pulmonar acut)

până la obținerea de glicemii normale persistente sau chiar ușoară hiperglicemie.

O altă modalitate de tratament în hipoglicemiile severe este folosirea glucagonului în doză de 1 mg, care crește glicemia în 10 minute, pentru o perioadă de 60 de minute, cu aprox 100 mg/dl.

După revenirea stării de conștiență trebuie administrate 20 g glucoza și 40 g glucide cu absorbție lentă pentru a preveni reapariția hipoglicemiei. Glucagonul este eficient la pacienții cu rezerve hepatice de glicogen. Nu este eficient la consumatorii cronici de etanol, în hipoglicemiile induse de sulfonilureice cu durată lungă de acțiune sau în glicogenoze.

Care este prognosticul acestor pacienți?

Depinde de severitatea ei și de rapiditatea administrării tratamentului. Dacă tratamentul este aplicat corect și la timp, manifestările clinice pot fi complet reversilbile. Dacă se întârzie, pot apărea leziuni ireversibile la nivelul sistemului nervos central și cardiovascular, ce pot duce chiar până la moarte. Pacienții pot rămâne cu sechele neuropsihice posthipoglicemie, modificări ale personalității, tulburări de memorie, demență. De asemenea, hipoglicemia severă, necorectată corespunzător poate precipita apariția infarctului de miocard, aritmiilor cardiace și accidentelor vasculare cerebrale.

Cum se previne această afecțiune?

Se poate preveni apariția hipoglicemiei prin:

- individualizarea obiectivelor glicemice

- educația pacientului

- monitorizare glicemică

- gestionarea efortului fizic prin anticiparea lui și ajustarea dozelor de insulină și sulfonilureice

- intervenție dietetică atunci când e nevoie (de exemplu o gustare înainte de culcare pentru a preveni hipoglicemia nocturnă).

La pacienții cu hipoglicemii asimptomatice sau cu hipoglicemii severe trebuie crescute țintele glicemice pentru o perioadă de câteva săptămâni, pentru a ameliora percepția hipoglicemiilor.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta AICI!

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/