Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial conform Observatorului Global al Cancerului.
În ciuda faptului că poate fi prevenită în mare măsură, mortalitatea prin cancer de col uterin rămâne în continuare o problemă importantă de sănătate publică la nivel global, în Europa și în România. Statele membre ale Uniunii Europene sunt îndemnate să implementeze programe sistematice de screening pentru cancerul de col uterin, dar programele derulate de țări rămân foarte eterogene.

Mortalitatea prin cancer de col uterin poate fi prevenită în mare măsură, prin vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV), screening-ul cancerului pe bază de citologie sau HPV, tratamentul leziunilor precanceroase și îmbunătățirea accesului la diagnosticul și tratamentul cancerelor invazive. În ciuda acestui potențial de prevenire, cancerul de col uterin rămâne încă o problemă importantă de sănătate publică la nivel global, cu o estimare de 569.847 de cazuri noi și 311.365 de decese pe an în 2018. Din aproximativ 52% din cazuri, 60% din decese apar în județele cu venituri mici și medii din cauza eșecului în implementarea programelor preventive bazate pe populație. În Europa, cancerul de col uterin este responsabil pentru o estimare de 58.169 de cazuri noi, cu 25.989 doar în 2020.

În Uniunea Europeană (UE), o recomandare a Consiliului din 2003 îndeamnă statele membre să pună în aplicare screening-uri sistematice, bazate pe populație, pentru cancerul de sân, col uterin și colon. În cazul cancerului de col uterin, au fost recomandate citologia convențională pentru precursorii cancerului cu colorație Papanicolau, citologia pe bază de lichid validată, testarea primară pentru HPV oncogen cu teste validate și implementarea programelor de vaccinare HPV [9,10,11]. Ultima evaluare a acestei recomandări a arătat că 22 (din 28) de state membre au implementat programe naționale sau subnaționale de screening pentru cancerul de col uterin, asigurând o acoperire medie de 59,2% femei cu vârste cuprinse între 30 și 59 de ani, o rată de participare de 50,7% și o acoperire a examenelor de 29,8%. În plus, programele de screening dezvoltate de țări au fost marcate de o largă eterogenitate, ceea ce a făcut dificilă compararea calității măsurilor de asigurare, a strategiilor de monitorizare și evaluare sau a raportului cost-eficacitate. Cu toate acestea, cancerul de col uterin a fost responsabil pentru 9.744 de decese în 2016 (ultimul an disponibil), disparitățile mari în ratele mortalității persistând încă între țări (de exemplu, variații de zece ori între Italia și România, de la 0,71 la 8,04 decese la 10.000 de femei, rate standardizate) și în interiorul țării în sine.

Dincolo de numărul mare de decese, cancerul de col uterin are efecte multiple asupra stării de sănătate, afectând calitatea vieții, sănătatea sexuală și, datorită predilecției sale la femeile tinere, amenințând fertilitatea. Chiar și în cazul tratamentului cu succes al leziunilor precanceroase și al păstrării fertilității, induce un risc de naștere prematură.

În concluzie, țara ar trebui să-și revizuiască programul național de screening pentru cancerul de col uterin, care a fost implementat de mulți ani, dar cu o rată de participare foarte limitată. Datorită problemelor similare existente în Europa Centrală și de Est, sprijinul specific din partea UE pentru membrii din această zonă geografică ar putea contribui la minimizarea diferențelor de mortalitate prin cancer de col uterin între membrii UE.

Așadar, prevenția este arma cea mai la îndemână cu care putem lupta împotriva acestei neoplazii. 

Mesajul cu care aș vrea să rămâneți este acela de a nu amâna controlul anual la medicul ginecolog și efectuarea PAP testului.