Tradiţia locului afirmă că icoana ar fi din secolul al XIV-lea sau chiar al XIII-lea, de origine sau influenţă bizantină. Stilul în care a fost pictat chipul Maicii Domnului şi alte câteva elemente, cum ar fi scrisul, atestă influenţa.

După aceeaşi tradiţie, icoana a fost dăruită Mănăstirii Boiştea de către ctitorul acesteia, ieromonahul Macarie Bou, către sfârşitul secolului al XIV-lea. La începutul veacului al XVII-lea, când Mănăstirea Boiştea a fost desfiinţată, icoana a fost adusă la Mănăstirea Topoliţa şi de aici la Mănăstirea Gârcina, în timpul domniei lui Ieremia Movilă.

În anul 1803, când maicile de la Gârcina au venit la Agapia, printre bunurile transferate aici s-a numărat şi icoana Maicii Domnului „Axioniţa”, dovadă a valorii ei deosebite.

Icoana Maicii Domnului de la Agapia a fost repictată în secolul al XVI-lea, dar după anul 1970 ea a fost restaurată, scoţându-se la lumina vechea pictură, care este de o frumuseţe deosebită.