artă bisericească

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Icoana Sfântului Împărat şi întocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astăzi păstrată în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint şi provine de la Schitul „Sfântului Constantin” din Gelini ‒ Corint, aflat într-o peşteră.

Cei mai frumoși sfinți din picturile bizantine se roagă în mănăstirile din Moldova

Moldova a creat ceva, și în arhitectură, și în pictură, căutând să transpună cât mai corect dogma, adică, gândirea și voința lui Dumnezeu, când a fost vorba de Casa Domnului, care trebuie să fie diferită de casa omului.

Biserica Mănăstirii Războieni, prin ochii pelerinului

Am ajuns, în miez de vară, la unul dintre cele mai tulburătoare aşezăminte monahale ale neamului românesc. Ridicată de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la două decenii de la bătălia de la Valea Albă, biserica Mănăstirii Războieni stă mărturie și astăzi, ca un mausoleu izvorât din zbuciumul unei dureroase suferinţe.

„Biserica pictată este cerul adus pe pământ”

„Privind în sus și de jur-împrejur, Îl vedem pe Iisus Pantocrator în boltă, Atotțiitorul, înconjurat de puterile cerești, fără de trup, apoi Liturghia îngerească. Ni se descoperă, mai apoi, evangheliștii, Maica Domnului Platytera și toți sfinții care s-au îndumnezeit și au ajuns în cer – pictați atâția cât a permis spațiul bisericii respective. Și iată o imagine a cerului adus pe pământ”, spune părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Icoana Maicii Domnului „Îndurerata” de la Mănăstirea Putna

Această icoană a fost donată mănăstirii de Sfântul Iacob Putneanul, fost Mitropolit al Moldovei.

Iconostasul Mănăstirii Putna, dăruit de Mitropolitul Iacob Putneanul

Privit în ansamblu, iconostasul executat din porunca și pe cheltuiala mitropolitului Iacov, pentru biserica mare a Mănăstirii Putna, este o creație cvasigrandioasă, în stilul baroc spre rococo, specific secolului al XVIII-lea.

Mărturia boierului Nicolae Roznovanu despre icoana Maicii Domnului de la Socola

Pe 1 februarie 1854, icoana Maicii Domnului de pe catapeteasma Bisericii „Schimbarea la Față a Domnului” a început să plângă la sfârșitul Sfintei Liturghii. Timp de aproape trei luni, zi de zi au curs picături de lacrimi din ochii Maicii Domnului. În această perioadă, boierul Nicolae Roznovanu a venit să se încredinţeze de minunea icoanei, apoi, în anul 1855, a comandat la argintarii locali o îmbrăcăminte prețioasă ce avea menirea să protejeze sfânta icoană.

Icoanele ne pun față în față cu Dumnezeu

Dictonul „Crede și nu cerceta” este unul occidental și nu are nimic comun cu Ortodoxia, nu se găsește în Sfânta Scriptură. Tocmai, Domnul cere: „Cercetează și crede!”. „Dacă omul este foarte corect și sincer cu sine, poate să trăiască un moment de revelație și chiar să se convertească, să cedeze evidenței, luminii, adevărului și să ajungă în starea Sfântului Pavel, aflat pe drumul Damascului, sau să ajungă, fără a-și da seama, să uite de el și de ce se întâmplă cu el: să-și scape mapa din mână, sau să-l podidească lacrimile fără să știe de ce”, spune părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Icoana Maicii Domnului „Korchemnaya”

A doua zi de dimineață, după ce s-a trezit din beție, văduva s-a îngrozit de ceea ce făcuse, a mers și a împrumutat niște bani, după care a răscumpărat icoana. Cu toate acestea, a doua zi, icoana dispăruse din casa văduvei. Spre uimirea lui, deținătorul tavernei a găsit icoana Maicii Domnului pe raftul unde o așezase prima dată.

Sfântul Ierarh Nicolae în iconografie

Conform Erminiei picturii bizantine a lui Dionisie din Furna, Sfântul Ierarh Nicolae este zugrăvit sub chipul unui bătrân, pleșuv, având barba rotundă. El este reprezentat fără mitră, cu fruntea înaltă (simbol al înțelepciunii), și cu puțin păr alb în centru.

Pagini