Icoana Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk

Iconografie

Icoana Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk

O primă minune a icoanei Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk ne este consemnată în viața Sfântului Cuvios Nil de pe insula Seliger. Călugărul a fost atacat de tâlhari, care căutau bani. Văzându-i, Sfântul Nil le-a zis: „Toată comoara mea se află în colțul chiliei”.

Icoana Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk este prăznuită pe 7 decembrie.

Conform tradiției, unul dintre cele mai mari sfinte odoare din Rusia – icoana Maicii Domnului din Vladimir – a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca pe blatul de la masa la care Mântuitorul a mâncat împreună cu Pururea Fecioara Maria și Dreptul Iosif. La mijlocul secolului al XII-lea (1131), Patriarhul Constantinopolului, Luca Hrisoverga, a dăruit această icoană Marelui Cneaz Gheorghe Vladimirovici al Kievului, numit și Yuri Dolgoruki (15 aprilie), fondatorul Moscovei.

De-a lungul timpului, s-au zugrăvit numeroase copii ale icoanei Maicii Domnului din Vladimir. Una dintre copiile cunoscute este icoana Maicii Domnului pe care Sfântul Nil Stolbensk a avut-o în coliba sa de pe insula Seliger.

O primă minune a icoanei Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk ne este consemnată în viața Sfântului Cuvios Nil. Călugărul a fost atacat de tâlhari, care căutau bani. Văzându-i, Sfântul Nil le-a zis: „Toată comoara mea se află în colțul chiliei”.

În acel loc se afla icoana Maicii Domnului, dar nebăgând-o în seamă, tâlharii căutau în continuare banii călugărului. În acel moment ei au orbit. Conștientizând păcatul săvârșit, hoții au început a-și cere iertare, căzând înaintea Maicii Domnului și rugându-se cu lacrimi de pocăință.

Cuviosul i-a iertat pe tâlhari și s-a rugat împreună cu aceștia pentru iertarea lor. După rugăciunile sfântului, tâlharii și-au recuperat vederea și au primit de la acesta un cuvânt de zidire duhovnicească, care i-a mișcat lăuntric pe hoți. Aceștia au făgăduit că vor trăi o viață în liniște și curăție și că niciodată nu vor mai încerca să fure.

Apoi, Cuviosul Nil, pentru a evita atenția umană inutilă, i-a rugat pe furi să nu povestească nimănui despre cele întâmplate și nici despre viața sa virtuoasă.

După moartea sfântului (7 decembrie 1554), icoana Maicii Domnului din Vladimir-Seligersk a rămas în chilie, alături de sfintele moaște ale Cuviosului Nil până pe 27 mai 1667, când au fost mutate în Biserica Icoanei Maicii Domnului „a Semnului” din orașul Ostașkova.