Domnul nostru Iisus Hristos este Înaintemergătorul nostru în toate câte privesc mântuirea noastră. Noi Îl urmăm pe Domnul nostru Hristos, Care S-a răstiginit pe Cruce, răstignindu-ne și noi, împreună cu El, în chip moral, adică lepădându-ne de toate lucrurile pe care a vrut Domnul Hristos să le înlăture, mai ales de păcat. Îl urmăm pe Mântuitorul nostru în moarte, Botezul fiind moartea și învierea omului, moartea omului vechi și învierea omului nou, împreună cu Domnul nostru Iisus Hristos. Trebuie să ne considerăm pe noi înșine ca vii sculați din morți, cum zice Sfântul Apostol Pavel, și mai avem de așteptat nu Învierea, deși zicem: aștept învierea morților și viața veacului, ci învierea trupurilor care vor muri și se vor descompune, și se vor realcătui prin puterea lui Dumnezeu. Așteptăm și această înviere, dar așteptăm înălțarea cu sufletul la cer, unde este Domnul Hristos, stând de-a dreapta Tatălui. Suntem candidați nu la Înviere, suntem candidați la Înălțare! De ce? Pentru că am înviat deja. Cei care-s botezați au înviat împreună cu Domnul Hristos și mai au doar a-L urma pe Dânsul întru Înălțare.

(Părintele Teofil Părăian, Sfintele Paști în cultul ortodox, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 24-25)