Patima lăcomiei pântecelui are două forme: îndrăcirea pântecelui și îndrăcirea gâtlejului. Îndrăcirea pântecelui este îmbuibarea, atunci când pe lacom îl interesează mai mult cantitatea decât calitatea mâncării. Îndrăcirea gâtlejului este căutarea plăcerii receptorilor gustativi, cultul rafinamentelor culinare, gurmandismul.

Patima lăcomiei pântecelui (ca, de altfel, multe alte vicii) și-a atins monstruosul apogeu în Roma antică. Unii patricieni, ca să se delecteze la nesfârșit la grandioasele lor ospețe, aveau niște instrumente speciale din pene de păsări, ca după ce își umpleau până la refuz stomacul să îl poată goli provocându-și voma, după care să-și satisfacă iar patima nebunească.

(Preot Pavel Gumerov, Cele opt păcate de moarte și lupta cu ele: ascetica ortodoxă pentru mireni, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2014, p. 49)