În momentul de față, este greu ca tinerii să întâlnească un model de dragoste autentică. Ei cred în miturile despre dragoste pe care le văd pe paginile revistelor, ziarelor, pe ecranele televizoarelor. În mass-media este cultivat un model de dragoste care este mai mult patimă decât dragoste. Scopul acestei „dragoste” este cel de a primi plăcere. Viața de familie este imaginată ca relație între doi parteneri de sex opus, în care fiecare trebuie să trăiască o atracție pătimașă față de celălalt.

Dintr-un lucru de mare sfințenie, dragostea ajunge la nivelul de consumație. Suntem asigurați că trebuie să „primim” dragoste, să „facem” dragoste – adică ne este dată o orientare greșită. Tinerii încep cu greșeli; foarte mulți aleargă după plăceri, încearcă să găsească tocmai omul care le va aduce mai multă plăcere.

(Dmitrii Semenik, Dragostea adevărată: taina dragostei înainte și după căsătorie, Traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, 2012, pp. 32-33)