alegere

Cum decidem ce să studiem și ce profesie să ne alegem?

Dacă tinerii nu au sădită în fire înclinația către lucrul pe care vor să-l facă, încerc să-i conving să încline spre ceea ce este sădit în firea lor, pentru ca astfel să fie ajutați. Adică îi ajut să studieze știința pe care o vor și să practice meseria care este pe măsura puterilor lor, numai să facă aceasta după Dumnezeu.

Nu găsesc omul potrivit pentru căsătorie ‒ ce pot face?

Dacă prin lipsa capacităţii de a iubi înţelegem respingerea emoţională a vreunui om care, în conformitate cu gândirea logică, ar trebui să ni se potrivească, dar pe care nu-l primeşte sufletul şi lângă care nu vrem să fim aproape nici măcar un minut, abia aşteptând să plece, atunci sigur că nu are rost să ne legăm viaţa de unul ca acesta.

Cum să-ți găsești o soție frumoasă

Să căutăm la femeie purtarea frumoasă, cumpătarea, bunătatea. Acestea sunt trăsăturile frumuseții care nu se ofilește niciodată.

„Jumătate” nu te naşti, ci devii

Oamenii care se iubesc nu sunt de la început „jumătăţi”, ci devin „jumătăţi” în procesul vieţii, fiindcă, de fapt, dra­gostea nu înseamnă doar sentimente, emoţii, ci şi un mare efort reciproc.

Părinții să nu oprească copilul care alege calea mănăstirii!

Chemarea la mănăstire este o vocaţie în inima copilului, de mic sau mai mare. Este o chemare de Sus, şi tu, dacă îl opreşti, stai împotriva lui Dumnezeu.

Sfântul Teofil o ajută pe Anna să se decidă asupra căsătoriei

O târgoveaţă văduvă, Tekla Tarasova, avea o fiică tânără şi frumoasă, pe nume Anna. Aceasta era peţită de doi tineri: unul frumos, semeţ, vesel, căruia îi plăcea să bea şi să se plimbe, iar celălalt cu faţa ciupită de vărsat şi mai posomorât, dar blând la fire şi de nădejde.

Gândul la căsătorie ‒ să nu fie o îngrijorare permanentă, ci o lucrare de pregătire

Căsătoria nu trebuie să fie o preocupare permanentă pentru că, mai ales la studenţi, lucrul acesta poate să împiedice studiul.

Mireasa și monahia – sau cum se pot schimba planurile

Au venit la părintele două surori. Una îi cere binecuvântarea pentru căsătorie, iar cealaltă tunderea în monahism.

Este nevoie să vă cunoașteți cât mai bine unul pe celălalt înainte de căsătorie

Veţi întreba poate: „Cum să-şi dezvolte cei doi prietenia?” Este foarte bine nu doar să stea de vorbă, să se plimbe, să meargă la teatru şi la expoziţii, ci să întreprindă ceva în comun: de pil­dă, un pelerinaj, o excursie. Acolo ai posibilita­tea să-l cunoşti mai bine pe cel de alături.

Cum să-ţi dai seama dacă e sau nu „omul tău”

Înţelegând ce este familia, ce lucru mare şi frumos es­te ea, cât de fericiţi şi cât de nefericiţi putem fi în familie, putem deja să ne apreciem corect pe noi înşine, să ne dăm seama cât de pregătiţi suntem să fim soţi buni (soţii bune) şi să alegem omul care va fi jumătatea noastră.

Pagini