Folosirea tehnologiei informaționale de orice fel a adus mari beneficii umanității, de la facilitarea accesului la informații la eficientizarea muncii, însă folosirea excesivă a produs consecințe nefaste asupra oamenilor și, implicit, asupra societății. Dacă e să ne referim strict la internet și la telefoanele mobile care au devenit tot mai prezente în viața fiecăruia dintre noi, semnele de alarmă sunt tot mai grave.

Se vorbeşte despre efectele negative pe care internetul le-ar provoca nu doar asupra lecturii sau a scrierii, ci şi asupra gândirii umane, unul dintre acestea fiind superficialitatea care ar fi provocată, printre altele, de iluzia multitasking-ului. Omul care accesează internetul dezvoltă, în paralel, mai multe activităţi, însă cercetările de ultimă oră demonstrează că nu este un comportament productiv, creierul uman fiind construit să proceseze eficient informaţiile una după alta sau secvenţial, nu simultan, afirmă Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan C. Teșu.

Încă din anul 2012, cunoscutul autor american Nicolas Carr, în cartea sa „Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman”, remarca faptul că distragerea creierului este afectată dramatic de utilizarea tot mai deasă a internetului în viața de zi cu zi. Astfel că, cei mai mulți dintre noi ne concentrăm greu în diferitele activităţi pe care le desfăşurăm, chiar şi atunci când suntem departe de tehnologia informaţională.

Acest fenomen este cu atât mai îngrijorător când e vorba de copii, al căror creier este în plină dezvoltare. Cercetări recente au scos în evidență faptul că există o legătură strânsă între timpul petrecut excesiv în fața ecranelor și impactul negativ asupra sănătății mintale și performanței academice a copiilor și a tinerilor. Expunerea copiilor la lumina albastră emisă de ecrane poate afecta dezvoltarea cognitivă. Această lumină albastră poate perturba somnul, precum și capacitatea de concentrare și învățare a copiilor. Timpul mare petrecut pe ecrane de copii le afectează dezvoltarea fizică, emoțională, socială și academică. Prin urmare, s-ar impune niște măsuri de reglementare a timpului petrecut de copii pe ecrane atât la nivel de familie, cât și de societate.

Conform edupedu.ro, în luna iulie, când a fost realeasă președinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen a promis să abordeze problema dependenței de rețelele sociale și a hărțuirii online, făcând referire la îngrijorările crescânde legate de efectele negative asupra sănătății mintale și bunăstării generale. Aceasta a declarat:

Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale. (…) Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru.

Chiar dacă la nivelul Uniunii Europene se recunoaște din ce în ce mai mult influența negativă a utilizării telefoanelor mobile și a rețelelor sociale asupra tinerilor, nu există reguli uniforme care să abordeze această problemă în toate statele membre. Regulamentele variază de la o țară la alta, însă tot mai multe țări iau măsuri de descurajare și reducere a timpului petrecut de copii pe telefonul mobil și internet.

După cum se menționează pe edupedu.ro, unele state europene precum Belgia, Franța, Olanda, Italia, Spania și Grecia au impus sau iau în considerare interdicții asupra utilizării telefoanelor mobile în școli sau restricții în timpul orelor. Alte țări, cum ar fi Slovenia, Croația și Bosnia și Herțegovina, care aspiră să devină membră a UE, evaluează măsuri pentru a răspunde acestor provocări, dar nu au implementat interdicții la nivel național. Totuși, unele școli au început să ia măsuri pe cont propriu.

În România, în regulamentul de organizare și funcționare al sistemului de învățământ, se prevede deja faptul că ele nu pot fi utilizate în timpul orelor de curs, cu excepția scopului educațional. Însă, de anul acesta, și la noi se vor implementa unele schimbări: „Ceea ce am introdus nou este faptul că școala, în propriul regulament, poate interzice de tot utilizarea telefoanelor mobile pe perioada activității în școală”, a transmis ministrul Ligia Deca într-un interviu pentru Digi24. Astfel, fiecare școală, în funcție de posibilitățile și nevoile fiecăreia, decide fie să nu se folosească telefoanele în timpul orelor, cu zonă de depozitare la intrarea în sala de clasă, fie să interzică cu totul telefoanele în școală.

Noile recomandări și schimbări sunt îmbucurătoare și se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. În privința timpului petrecut pe ecrane, recomandarea medicilor pediatri și a psihologilor este ca, sub vârsta de 2 ani, copiii să nu petreacă deloc timp în fața ecranelor – cu excepția implicării lor într-o convorbire video cu membrii familiei. Între 2 și 5 ani, copiii nu ar trebui să petreacă mai mult de o oră pe zi în fața ecranelor – timp în care ar trebui să vizioneze materialul alături de un părinte, de un frate sau o soră mai mare, și ideal, să fie împărțit în mai multe sesiune scurte. Între 5 și 17 ani nu ar trebui să petreacă mai mult de două ore pe zi, cu excepția timpului necesar realizării temelor.

Să medităm cu toții la îndemnul lui Jean-Claude Larchet, care ne invită la discernământ în raport cu mijloacele digitale:

Media nu sunt în sine nici bune, nici rele, calitatea lor depinde de modul în care sunt folosite; altfel spus, nu ar exista media rele ci doar, eventual, o rea folosire a lor. (...) Într-o lume în care noile media sunt de neocolit, ar fi în zadar, iar într-o anumită măsură contraproductiv, să le interzicem în mod absolut copiilor; în schimb, este esenţial să-i învăţăm cum să se folosească bine de ele, în ceea  ce priveşte conţinutul, forma şi limitele permise.