Aici trebuie să ajungem totuși fiecare creștin, în afară de pravilă, la Rugăciunea inimii. Trebuie să prinzi un pic de curaj s-o spui. Pe urmă te obișnuiești s-o spui mereu. Apoi vezi că te ascultă Dumnezeu. Simți că te ascultă Dumnezeu.

Eu am o grămadă de pomelnice. Noaptea le pomenesc. Simt că-s primite. Simt. Când am pronunțat: „Doamne, mâine ăsta are un proces cu o soră. Eu nu știu care-i adevărul, care-i nedreptatea. Adu pace între ei și fă dreptate!”. Apoi las capul în jos și mă închin până la pământ.

– Și Dumnezeu hotărăște.

– Asta El hotărăște. Este așa de frumos să te închini direct lui Dumnezeu! Este așa de apropiat! Atunci ești exact fiu al lui Dumnezeu! Ești ca omul dezbrăcat în fața lui Dumnezeu.

– Gol de toate grijile lumii!

(Preotul Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinței. Evocări din trecut, Cartea Moldovei, Chișinău, 1995, pp. 91-92)