Păzeşte-te dar ca să nu te înşele pe tine vrăjmaşul cu strămoşescul păcat şi să te lipseşti de Împărăţia Raiului. Că cela ce pe Adam, prin mâncare furându-l, l-a scos din viaţă cu mult mai vârtos nu se va ruşina a te înşela şi pe tine. Că prin lăcomie pe Adam l-a dat la moarte şi lumii a adus sfârşit. Pe Noe de râs l-a făcut, că îmbătându-se s-a dezgolit şi Ham a fost blestemat. Deci, dacă dreptul acela, o dată îmbătându-se a fost batjocorit de al său fiu, apoi de câtă ruşine şi batjocură nu sunt vrednici cei ce nu încetează a se îmbăta, care singuri, din voia lor cea fără de minte îşi bat joc de ei şi se duc, prin lăcomie, în voia diavolului. Isav iarăşi, la îndemnul diavolului tot pentru mâncare a căzut din cinstea de întâi născut. Şi tot lăcomia l-a făcut pe Israel a se închina la idoli şi trupurile lor au fost osândite a cădea în pustie. Drept aceea să nu ne înşelăm, nici să ne dăm bătuţi în faţa vrăjmaşului şi, mai vârtos, la beţie şi la îmbuibare, că începătură a toată răutatea este lăcomia hranei, iar beţia este născătoare a tot lucrul spurcat. Iar pe noi să ne izbăvească Domnul Dumnezeu din toate aceastea.

(Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Din cuvintele duhovniceşti al Sfinţilor Părinţi, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Suceava, 2003, p. 128)