Cuvântul proschinitar provine de la grecescul „proschinitarion” (προσκηνητάριον, τό) şi este o construcţie de mici dimensiuni, în care se aşază o icoană ori Sfânta Cruce. În Sfântul Munte, proschinitarele se găsesc la răspântii sau în locuri în care s-au petrecut unele minuni.

În partea stângă a drumului ce urcă de la mare spre Mănăstirea Dionisiu se află proschinitarul unde s-a arătat Cinstitul Înaintemergător şi i-a alungat pe piraţii care veneau să prade mănăstirea. Tot în acest loc egumenul şi părinţii mănăstirii l-au întâmpinat cu cinste pe Sfântul Patriarh Nifon Dionisiatul. Ascultarea de a aprinde candela de la acest proschinitar o are portarul, care face acest lucru numai la sărbătorile la care se trag clopotele.

Termenul de „proschinitar” a mai fost folosit şi pentru denumirea unor ghiduri pentru pelerinii ce vizitează Sfintele Locuri. Proschinitarul lui Ioan Comnen a fost primul proschinitar al Sfântului Munte Athos care s-a tipărit pe pământ românesc. Erudit profesor al Şcolii Domneşti din Bucureşti şi medic al domnitorului Constantin Brâncoveanu, Ioan Comnen şi-a scris Proschinitarul în 1698, în urma pelerinajului făcut la Sfântul Munte Athos în acelaşi an. La trei ani de la scrierea Proschinitarului, Comnen îl tipărea la Snagov, în 1701.

(Foto) Proschinitare athonite