egumen

Peştera Sfântului Ioan Cucuzel – Athos

Între Katisma Sfinţilor Arhangheli şi Paraclisul Sfinţilor fără de arginţi (Cosma şi Damian), lângă Mănăstirea Marea Lavră, în partea de sud-est, se află Peştera Cuviosului Ioan Cucuzel.

Părintele Cleopa, pe când era copil bolnav, a fost dăruit de mama sa Maicii Domnului

În pruncie, fiind bolnav și în pericol, a fost dăruit de mama sa Maicii Domnului: „Maica Domnului, îţi dăruiesc ţie copilul acesta al meu, care este bolnav. Fă ce ştii tu cu el!”. Din copilărie, în fiecare sărbătoare mergea la biserică împreună cu fraţii săi, făcea sute de metanii, postea mult şi învăţase pe de rost multe rugăciuni şi Acatistul Bunei Vestiri, pe care îl rostea zilnic în cinstea Maicii Domnului.

Sfântul Iov îl vindecă în chip minunat pe egumenul mănăstirii

Preacuviosul i-a dat atunci slujnicei o năframă de mătase înmuiată în mir şi i-a poruncit să o ducă celui bolnav. Ana a făcut întocmai. Ajungând la uşa chiliei egumenului, l-a rugat să vină în biserică la porunca Preacuviosului Iov.

Lexicon athonit – Proschinitar

În partea stângă a drumului ce urcă de la mare spre Mănăstirea Dionisiu se află proschinitarul unde s-a arătat Cinstitul Înaintemergător şi i-a alungat pe piraţii care veneau să prade mănăstirea.

Schitul Konevski – Valaam

Schitul cu hramul Icoanei Maicii Domnului din Konevski a fost ridicat în anul 1870 de stareţul Damaschin pe locul unor mai vechi chilii din lemn.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză – singura lui predică erau faptele și rugăciunea

Preotul din acel sat i-a luat şi Molitfelnicul, epitrahilul şi crucea, ca să nu poată citi la vreun credincios. Dar văzând că Părintele Onufrie se smereşte, vine ca un simplu credincios la biserică, cântă Duminica la strană, nu caută bani şi altele asemenea, pe urmă i-a dat înapoi şi Molitfelnicul, şi epitrahilul şi crucea, şi îl lua peste tot cu el, la înmormântări, la botezuri şi la toate slujbele, dându-i şi cele de nevoie.

Sfântul Nicolae termină lucrarea unei biserici, prin mâinile Ieroschimonahului Varlaam Vântu

Părintele Nicolae era tare bătrân şi nu avea ucenici. El începuse zidirea unei biserici în cinstea marelui ierarh, dar nu avea cu ce s-o termine. Întristat de aceasta, a pus icoana Sfântului Nicolae într-un copac şi se ruga, zicând: „Sfinte Nicolae, eu sunt bătrân şi nu mai pot. Iată, biserica ta rămâne neterminată. Tu faci minuni şi pe mare, şi pe uscat. Tu ai dat trei pungi cu galbeni la cele trei fete, dă-mi şi mie ajutor ca să termin biserica ta!”.

Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei şi Sucevei, numit „cel sfânt şi milostiv”

Timp de 27 de ani, venerabilul Mitropolit Iosif Naniescu păstoreşte cu o rară blândeţe şi înţelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală şi socială din toată viaţa sa, rămânând pentru urmaşi un exemplu viu şi greu de imitat.

Cuviosul Iacob cel Vrednic, primul egumen al Mănăstirii Slatina

Ieromonahul Iacob a împodobit biserica cu alese odoare voievodale, a zidit din temelie chilii pentru călugări şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase danii, situând astfel ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu în rândul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. 

Schimonahul Irinarh Şişman – primul istoriograf român athonit

În anul 1905, pe când scria minunile Maicii Domnului şi ale icoanelor ei din Muntele Athos, deodată a căzut din lucrarea vrăjmaşului o piatră mare în fereastra lui, i-a spart geamul şi lampa şi l-a lovit peste mâna cu care scria. Dar el, cerând ajutorul Preacuratei Fecioare, a continuat să scrie mai departe. Uneori nu avea cerneală şi hârtie, iar alteori, fraţii din schit se supărau pe el şi cârteau că nu iese la ascultare. Dar bătrânul pe toate le răbda şi cu blândeţea sa făcea întotdeauna pace.

Pagini