Utrenie înseamnă slujbă de dimineață. Prin urmare, ea începe înainte de răsăritul soarelui, la momentul cântării luminândelor răsare soarele, iar la sfârșitul acestei slujbe este complet luminat de ziuă. De aceea, Doxologia începe cu „Slavă Ție Celui ce ne-ai arătat nouă lumina”; Îi mulțumim lui Dumnezeu și Îl slăvim pe de o parte pentru că ne-a adus lumina naturală a soarelui, iar pe de altă parte pentru că ne-a adus lumina veșnică a mântuirii prin întruparea Sa, prin patimile, jertfa pe cruce și prin Învierea Sa din morți.

Săvârșindu-se dimineața, Utrenia este slujba prin care se aduce lui Dumnezeu mulțumire pentru odihna din timpul nopții ce a trecut și în care I se cere ajutorul pentru ziua care începe. Utrenia este, după cum spunea Sfântul Simeon al Tesalonicului, ca o „jertfă de mulțumire Celui ce aduce lumina și Celui ce a risipit întunericul înșelăciunii și ne-a dat lumina dreptei credințe”. Hristos este „Soarele Dreptăţii” şi „Răsăritul cel de Sus”, iar ziua şi soarele sunt realităţi create şi icoane ale lui Hristos, Lumina lumii şi Mântuitorul cel veşnic al universului.