Cetele îngereşti nu se robesc cu cugetul de lucruri. Căci centrul gândurilor lor este robit numai puterii lui Dumnezeu, Care pe toţi îi iubeşte. Iar noi, când vedem un lucru ce ne ademeneşte, îndată ne alipim de el – groaznic şi înspăimântător lucru! Pentru că, dacă rămâne mult timp astfel, acesta ni se face idol. În inima noastră, în locul lui Dumnezeu se află un lucru – fie unul viu, fie unul mort.

(Stareţul Tadei de la Mănăstirea Vitovniţa, Cum îţi sunt gândurile aşa îţi este şi viaţa, Editura Predania, p. 129)