Ce este epilepsia?

Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 65 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Boala are mai multe moduri de manifestare, cea mai cunoscută fiind cea cu pierderea conștienței și mișcări involuntare numite convulsii în întreg corpul și care se poate însoți de mușcarea limbii, pierdere de urină și/sau fecale. Există și crize care se însoțesc de alterarea stării de conștiență, cu mișcări involuntare într-un hemicorp, cu manifestări psihice de tip ,,jamais vu, jamais vecu” sau ,,deja vu, deja vecu”, cu automatisme comportamentale sau motorii, etc.

Care sunt simptomele epilepsiei?

Epilepsia apare ca urmare a unei activități anormale în creier, ca o furtună electrică, ce are ca și exprimare în corp așa-numita criză epileptică. Principalele simptome ale epilepsiei includ:

• pierderea sau alterarea conștienței;
• mișcări necontrolabile ale mâinilor și picioarelor;
• tulburări de comportament, automatisme motorii, verbale, etc.;
• dureri, amorțeli, senzații neplăcute.

Crizele își pot păstra aspectul pe durata evoluției bolii, alteori pot apărea simptome noi.

Care sunt cauzele care declanșează această boală?

Din păcate, nu se cunoște cauza epilepsiei, însă cercetătorii au adunat o serie de factori presupuși a fi declanșatori. Aceștia includ:

• factorii genetici, există unele forme de epilepsie care apar pe linie genetică;
• leziuni ale creierului: tumori, traumatisme, boli autoimune, malformații congenitale;
• unele boli infecțioase, cum ar fi meningita, SIDA, encefalitele; 
• probleme prenatale, adică o nutriție neadecvată pe durata sarcinii, deficiențele de oxigen, malformațiile creierului și chiar o infecție a mamei, consumul de droguri pe durata sarcinii; 
• studiile mai arată că și autismul sau neurofibromatoza poate duce la epilepsie.

Însă, cea mai mare parte a epilepsiei rămâne de cauză necunoscută.

Care sunt factorii de risc în epilepsie?

Este adevărat că există și o serie de factori de risc care cresc probabilitatea de apariție a bolii, și anume:

• vârsta – epilepsia poate debuta la orice vârstă, în funcție de cauza care o declanșează;
• la copii se poate datora unei suferințe perinatale, malformații ale creierului sau cauza necunoscută;
• la adultul tânăr poate fi secundară unei tumori cerebrale, traumatism, infecție, boală autoimună sau de cauză necunoscută;
• vârstnicii fac epilesie după un AVC, demență, în contextul bolilor asociate (insuficiență hepatică, renală, etc.).

Cum se pune diagnosticul de epilepsie?

Diagnosticul este pus de către specialistul neurolog pe baza anamnezei, a examenului clinic și a explorărilor paraclinice.

• Examen neurologic clinic;
• Teste de sânge;
• Electroencefalograma - unul dintre cele mai importante teste pentru a diagnostica epilepsia;
• Test de imagistică cu computer tomograf (CT);
• Test RMN;
• Evaluare psihologică.

Ce tratament urmează persoanele cu epilepsie?

Din fericire, crizele epileptice pot fi controlate. Până la 70% dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie scapă de convulsii cu utilizarea adecvată a medicamentelor recomandate. Tratamentul este personalizat pentru fiecare pacient în parte. 

Este important de știut că întreruperea tratamentului anti-convulsivant poate fi luată în considerare după cinci ani fără convulsii și ar trebui să ţină cont de factorii clinici, sociali și personali relevanți.

Tratamentul chirurgical poate fi o soluție benefică pentru pacienții la care medicamentele nu dau rezultatul dorit.

Un sfat!

În cazul în care sunteți suspect de epilepsie, programați-vă la specialistul neurolog.