Ce este epilepsia?

Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 65 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Boala are mai multe moduri de manifestare, cea mai cunoscută fiind cea cu pierderea conștienței și mișcări involuntare numite convulsii în întreg corpul și care se poate însoți de mușcarea limbii, pierdere de urină și/sau fecale. Există și crize care se însoțesc de alterarea stării de conștiență, cu mișcări involuntare într-un hemicorp, cu manifestări psihice de tip ,,jamais vu, jamais vecu” sau ,,deja vu, deja vecu”, cu automatisme comportamentale sau motorii, etc.

Care sunt simptomele epilepsiei?

Epilepsia apare ca urmare a unei activități anormale în creier, ca o furtună electrică, ce are ca și exprimare în corp așa-numita criză epileptică. Principalele simptome ale epilepsiei includ:

• pierderea sau alterarea conștienței;
• mișcări necontrolabile ale mâinilor și picioarelor;
• tulburări de comportament, automatisme motorii, verbale, etc.;
• dureri, amorțeli, senzații neplăcute.

Crizele își pot păstra aspectul pe durata evoluției bolii, alteori pot apărea simptome noi.

Ce înseamnă și ce este o criză de epilepsie?

O criză este o descărcare electrică bruscă la nivelul creierului, care de obicei afectează felul în care o persoană se simte sau se comportă pentru o perioadă scurtă de timp. Crizele nu reprezintă o boală prin ele însele, ci sunt un simptom al mai multor factori ce pot afecta creierul. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele sunt dramatice.

Cum putem acorda primul ajutor în cazul unei crize de epilepsie?

Acordarea primului ajutor în caz de criză nu este complicată, însă necesită asimilarea unor lucruri de bază, și anume:

• Păstrați-vă calmul.
• Asigurați-vă că nu există nimic în jurul persoanei de care s-ar putea lovi.
• Nu încercați să imobilizați o persoană dacă aceasta are o criză convulsivă.
• Nu băgați nimic în gura persoanei respective – contrar credinței populare, dacă o persoană are o criză nu poate să-și înghită limba.
• Nu-i dați persoanei respective apă, pastile sau mâncare până ce nu-și revine complet.
• Dacă se prelungește peste 5 minute, sunați de urgență la 112.

De asemenea, pe durata crizei încercați să observați cât mai atent ce se petrece cu pacientul și încercați să interacționați cu acesta pentru a fi capabil să oferiți informații importante pentru diagnosticare, cum ar fi: dacă pacientul poate vorbi, dacă înțelege ce spuneți, dacă are sau nu o pareză în timpul sau la sfârșitul crizei.

Care sunt cauzele care declanșează această boală?

Din păcate, nu se cunoște cauza epilepsiei, însă cercetătorii au adunat o serie de factori presupuși a fi declanșatori. Aceștia includ:

• factorii genetici, există unele forme de epilepsie care apar pe linie genetică;
• leziuni ale creierului: tumori, traumatisme, boli autoimune, malformații congenitale;
• unele boli infecțioase, cum ar fi meningita, SIDA, encefalitele;
• probleme prenatale, adică o nutriție neadecvată pe durata sarcinii, deficiențele de oxigen, malformațiile creierului și chiar o infecție a mamei, consumul de droguri pe durata sarcinii;
• studiile mai arată că și autismul sau neurofibromatoza poate duce la epilepsie.

Însă, cea mai mare parte a epilepsiei rămâne de cauză necunoscută.

Care sunt factorii de risc în epilepsie?

Este adevărat că există și o serie de factori de risc care cresc probabilitatea de apariție a bolii, și anume:

• vârsta – epilepsia poate debuta la orice vârstă, în funcție de cauza care o declanșează;
• la copii se poate datora unei suferințe perinatale, malformații ale creierului sau cauza necunoscută;
• la adultul tânăr poate fi secundară unei tumori cerebrale, traumatism, infecție, boală autoimună sau de cauză necunoscută;
• vârstnicii fac epilesie după un AVC, demență, în contextul bolilor asociate (insuficiență hepatică, renală, etc.).

Cum se pune diagnosticul de epilepsie?

Diagnosticul este pus de către specialistul neurolog pe baza anamnezei, a examenului clinic și a explorărilor paraclinice.

• Examen neurologic clinic;
• Teste de sânge;
• Electroencefalograma - unul dintre cele mai importante teste pentru a diagnostica epilepsia;
• Test de imagistică cu computer tomograf (CT);
• Test RMN;
• Evaluare psihologică.

Ce tratament urmează persoanele cu epilepsie?

Din fericire, crizele epileptice pot fi controlate. Până la 70% dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie scapă de convulsii cu utilizarea adecvată a medicamentelor recomandate. Tratamentul este personalizat pentru fiecare pacient în parte. 

Este important de știut că întreruperea tratamentului anti-convulsivant poate fi luată în considerare după cinci ani fără convulsii și ar trebui să ţină cont de factorii clinici, sociali și personali relevanți.

Tratamentul chirurgical poate fi o soluție benefică pentru pacienții la care medicamentele nu dau rezultatul dorit.

Un sfat!

În cazul în care sunteți suspect de epilepsie, programați-vă la specialistul neurolog.

Dacă aveți acest diagnostic, trebuie să luați medicamentele recomandate de medic și trebuie să-i spuneți dacă apar orice fel de anomalii emoționale, cognitive sau de comportament; dormiți suficient; relaxați-vă pe cât posibil, faceți mișcare, limitați consumul de cafea, alcool și tutun, purtați o brățară specială pentru epileptici – astfel, personalul de la urgențe va ști cu ce problemă de sănătate vă confruntați. Este bine să adoptați o dietă sănătoasă din care să nu lipsească proteinele și grăsimile sănătoase – studiile realizate spun că ajută la reducerea convulsiilor în cazul copiilor.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=EWk8HnGdAUo 

 Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/