Ortodoxia din America, prin una din entitățile ei, respectiv Orthodox Curch in America (OCA), surprinde foarte plăcut prin ultima apariție editorială în materie de educație creștină. Este vorba de o carte apărută, cel puțin în primă fază, în format doar electronic, care prezintă în paginile ei chipuri de mărturisitori ai credinței creștin-ortodoxe ce au trăit pe continentul nord-american în secolele al XX-lea și al XXI-lea. Aceasta a fost lansată pe 14 iulie 2022 și poate fi descărcată de pe pagina oficială fără nici un cost adiacent. În scurta prezentare de pe site, editorii ilustrează ideea principală din această carte, aceea de a prezenta chipuri de clerici care, prin viața lor, pot fi un exemplu pentru cei de azi, în special pentru tineri. De asemenea, ni se precizează că din toți cei prezentați în această carte, doar doi sunt canonizați de biserica locală, ceilalți nefiind (încă n.n.) în rândul sfinților.

Ceea ce conferă actualitate publicației este faptul că multe dintre aceste chipuri de modele prezentate încă sunt vii printre fiii duhovnicești sau enoriașii care i-au cunoscut în viața lor. Cu alte cuvinte, ne sunt puse înainte modele de oameni care au avut aceleași provocări ale vieții de zi cu zi ca noi și, cu toate acestea, nu s-au îndepărtat de Dumnezeu și de Biserica Lui. Titlul este unul edificator, respectiv Luminații. Cei care au trăit în Lumina lui Hristos, iar comitetul redacțional propune și un subtitlu (Cei care au trăit printre noi), cu rolul de a sublinia perioada recentă asupra căreia se apleacă cartea și de a-l incita pe cititor la lectură. Publicația are 165 de pagini, cu o introducere în care, printre altele, ni se descriu modalitățile de prezentare ale fiecărei persoane. În acest sens, la fiecare din cei 12 găsim un portret fotografic, date biografice, inclusiv locul de veșnică odihnă, citate inspiraționale,  cuvinte cheie în legătură cu cel prezentat, puzzle-uri de cuvinte, o hartă  globală pe care pot fi punctate locurile unde a trăit respectiva persoană, cât și câteva tabele de întrebări și jocuri de rațiune ce pot fi, în cadrul unor școli de vară sau ateliere de lucru, foarte interactive. Să nu uităm că această publicație este emisă de Departamentul de Educație Creștină al OCA, deci se adresează în mod special tinerilor, dar nu numai. Una dintre caracteristicile cărții este redată chiar de autori, fiind aceea de hrană pentru minte sau, altfel spus, hrană pentru gânduri.

Pentru omul de astăzi, care are la dispoziție un flux informațional cu un debit foarte mare, este din ce în ce mai dificil în a-și filtra informațiile ce intră în mintea sa. De aceea, această carte își propune a-i deturna atenția celui care o lecturează – de la gândurile zilnice, care nu întotdeauna sunt cele mai pozitive – la chipul unor oameni care, înfruntând problemele vieții, au rămas și trăit în lumina lui Hristos.

Ceea ce îl încântă pe cititorul român este prezența la loc de cinste, respectiv al treilea în ordinea prezentării (după primii doi, care sunt deja canonizați) a Preotului ortodox român Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Încă de la început ni se relatează că Vice-Președintele american George H.W. Bush a călătorit în 1984 în România cerând, printre altele, eliberarea din închisoare a deținutului politic Gheorghe Calciu Dumitreasa. Deținut care a ispășit în total 21 de ani de temniță din considerente de ordin politic, vina principală reținută în sarcina condamnatului fiind aceea că a predicat despre Hristos tinerilor din România. România care, la acea vreme, se găsea sub regimul dictatorial comunist, regim ce a considerat activitatea misionară a Părintelui ca fiind una împotriva statului român. Un aspect foarte interesant redat de autori este acela prin care se pun într-o balanță predicile Părintelui Gheorghe Calciu. Deși l-au condus spre pușcărie, predicile sale erau totodată ascultate și savurate atât în America, cât și în toată lumea, fiind adevărate comori de inspirație creștină pentru cei care le audiau sau citeau. Aceleași cuvântări reprezentau deopotrivă pentru un regim dictatorial ateu un motiv de condamnare, iar pentru lumea liberă – buchete de cuvinte alese ce emanau un parfum duhovnicesc aparte.

Sunt redate apoi câteva date biografice despre Părintele, date în care sunt inserate atât prima detenție a Părintelui din perioada cea mai neagră a comunismului, respectiv Experimentul Pitești, cât și cea de-a doua detenție, dintr-o perioadă mult mai târzie a regimului ateu. Ne este subliniat de autori faptul că, indiferent de cât de mult a suferit și în ciuda a toate umilințele la care a fost supus, Părintele Gheorghe Calciu nu a abandonat credința și atașamentul său față de Domnul nostru Iisus Hristos. Deși acuzațiile au fost diferite, ambele detenții au fost foarte grele. Conform autorilor, prima a fost pentru faptul că și-a abandonat studiile de la Facultatea de Medicină în favoarea unei vieți religioase mai intense. Acum a stat 14 ani în pușcărie, fără niciun proces oficial dar, mai rău decât atât, a trecut prin ceea ce numim astăzi Experimentul Pitești. Acolo, între anii 1949-1952, s-au pus în practică anumite tehnici inumane de spălare a creierului și a conștiinței, încercând și reușind, în parte, reeducarea deținuților. Acest experiment carceral  privativ de libertăți fundamentale ale omului rămâne în istorie ca o pată neagră nu doar pe obrazul poporului român, ci a întregii umanități. Faptul că niște ființe umane au putut gândi și pune în practică asemenea orori este de neconceput pentru ceea ce numim Omul – Creația lui Dumnezeu.

Apoi, studiul de față prezintă în linii mari viața Părintelui, ajungând la perioada celei de-a doua detenții, respectiv 1979-1984. Această nouă pedeapsă a venit, conform autorilor, la solicitarea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în urma predicilor ținute de către părintele Calciu în perioada Postului Mare din anul 1978. Aceste cuvântări erau adresate tinerilor, tineri care frecventau biserica mânăstirii Radu-Vodă din București, uneori fiind forțați să sară gardul incintei monahale, din cauza faptului că perimetrul bisericii era păzit de oameni ai regimului ateu. Printre altele, în cadrul acestor luări de poziție, Părintele Calciu a condamnat demolarea bisericilor ortodoxe din București, fapt ce a dus la acuzarea lui de acțiuni subversive împotriva regimului și, bineînțeles, la încarcerarea din nou. În urma imixtiunilor regimului în problemele cultelor, autoritățile bisericești de la aceea vreme au fost forțate să-l caterisească, decizie eminamente politică, fără un fundament canonic.

În 1984, în urma unor presiuni internaționale, Părintele este eliberat din închisoare. Alege calea exilului, una nu ușoară – dar mai umană față de varianta de a mai locui definitiv în țara sa. Ajunge în SUA, unde primește azil politic, continuându-și activitatea de cleric la Parohia „Sfânta Cruce” din orașul Alexandria, statul Virginia. Aici, sub directa sa îndrumare spirituală, mulți oameni își vor găsi liniștea sufletească atât de necesară omului, întâlnindu-se prin intermediul Părintelui Gheorghe Calciu cu Domnul nostru Iisus Hristos.

Conform autorilor, dar și realității, Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa rămâne, prin toată viața sa, un far luminos ce a împărțit lumină semenilor săi în timpuri întunecate.

(Preot Sabin Foca)