Masa presupune bună dispoziţie. Manualele de specialitate spun că digestia bună este în directă legătură cu buna dispoziţie. Un prieten psiholog a ales expresiile „m-am săturat”, „asta nu e de mâncat”, „îmi stă în gât” pentru a-şi argumenta afirmaţia că ulcerul este mai degrabă rezultatul indispoziţiei, decât al indigestiei...

Din când în când este nevoie şi de puţină festivitate. O masă în lumina lumânărilor poate da o notă distinctă vieţii voastre. Îi cunoşti pe prietenii noştri Brooks, cât de mult se potrivesc. Ei spun că respectă destul de des această regulă. El îşi pune costumul şi cravata, ea ‒ rochia de seară, se aşază la masă lângă şemineu, cu lumânările aprinse, cu muzică de cameră. Copiii sunt deja la culcare. Spun că aceste momente sunt dintre cele mai deosebite pe care le gustă în viaţa lor.

În timpul mesei jertfiţi televizorul şi radioul. Ele trebuie să rămână închise pe durata mesei. Masa necesită liniște. Odată, când tatăl tău a mers la o conferinţă, te-a luat şi pe tine cu el. A doua zi, când s-a întors, ne-a povestit cum a primit o lecţie pe care n-o va uita niciodată. Dacă îmi amintesc bine, aveai pe atunci 11 ani. „Kilometri întregi ‒ ne-a spus tatăl tău ‒ vedeam pe autostradă panouri care făceau reclamă celei mai mari peşteri din lume, care se afla într-un sătuc din statul Kansas. Când am ajuns aproape de peşteră mi-a fost imposibil să opresc, pentru că ar fi însemnat să întârzii la conferinţă. Caterina a tăcut câţiva kilometri, apoi mi-a spus: «Măi, tati, mi-e milă de tine. Atâta te grăbeşti, încât pierzi cele mai frumoase părţi ale călătoriei!»”. De atunci, tatăl tău s-a hotărât să conducă mai încet şi mai liniştit; şi toate acestea datorită ţie. Acest aspect este valabil şi pentru masă.

Bunele maniere înfrumuseţează masa. Cuvintele „mulţumesc”, „vă rog”, „mă scuzaţi” contribuie la crearea unei ambianţe confortabile pentru toţi. Este datoria ta să-ţi determini toată familia să le folosească.

Rugăciunea să nu lipsească de la masa voastră. Fii atentă! Am spus „la masă”. Tatăl tău ne spunea că atunci când era copil „nimeni nu îndrăznea să întindă mâna spre farfurie până când nu se făcea rugăciunea după rânduială” şi nimeni nu se ridica de la masă până nu se făcea rugăciunea de mulţumire.

Sunt ocazii speciale de sărbătorit. Noi ne-am stabilit ziua noastră „specială” pe data de 29 a fiecărei luni; şi aceasta pentru că ne-am căsătorit pe 29 mai. Îţi aminteşti cu siguranţă de caracterul sărbătoresc pe care îl îmbracă această zi de fiecare dată şi cu câtă nerăbdare aşteptăm data de 29 a fiecărei luni.

Fă-i soţului tău o primire călduroasă de fiecare dată când revine acasă, de fiecare dată când se aşază la masă, de fiecare dată când vine împovărat cu o problemă, de fiecare dată când vine să-ţi ofere dragostea lui.

(Charlie W. Shedd, Scrisori Caterinei. Sfaturi unei tinere căsătorite, traducerea Preot Constantin Coman, Garoafa Coman, Editura Bizantină, București, pp. 117-118)