Legea lui Dumnezeu se aseamănă cu o mare şi preafrumoasă grădină în care vieţuiesc Însuşi Domnul şi toţi sfinţii Lui: proorocii, apostolii, sfinţiţii ierarhi, mucenicii, cuvioşii postitori în smerenie; pe toţi în chip minunat i-a strâns milostivirea lui Dumnezeu, şi sufletul se bucură de această sfântă, mare şi minunată adunare.

Mulţi vor să cunoască şi să vadă împăraţi, care sunt oameni muritori, dar a cunoaşte pe Domnul, împăratul slavei veşnice, e mai de preţ decât orice.

O, fraţilor, citiţi mai mult Evangheliile, Epistolele Apostolilor şi scrierile Sfinţilor Părinţi; prin această învăţătură sufletul cunoaşte pe Dumnezeu şi mintea e atât de ocupată de Domnul, că uită cu desăvârşire lumea, ca şi cum nu s-ar fi născut măcar.

(Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 163)