La unul dintre hramurile Sfintei Parascheva au venit să se închine şi o mamă cu fiica ei. Femeia avea o ţinută decentă, cu batic pe cap şi cu fustă. Fiica ei era cu capul descoperit, rujată şi machiată. Fata a refuzat categoric rugăminţile mamei de a-și șterge rujul. Când a sărutat racla cu moaşte, rujul de pe buze a rămas imprimat pe sicriu, iar tânăra a rămas anchilozată şi nu s-a mai putut deplasa. Martorii oculari ne-au mărturisit că a fost dusă pe sus de oamenii de ordine. Şi-a revenit mai târziu, după ce a plâns împreună cu mama ei şi şi-a cerut iertare pentru necuviința ei.

Aflarea lucrurilor pierdute

De la o altă tânără am aflat că acum trei ani a mers la Catedrală pentru a se închina Sfintei Parascheva. Şi-a lăsat poşeta cu acte şi bani pe una dintre stranele bisericii şi s-a dus lângă racla cu sfintele moaşte. A stat lângă Sfântă vreo zece minute, iar când s-a întors, nu și-a mai găsit poşeta. Tânăra s-a întristat, a anunţat paznicii din Catedrală, a căutat peste tot poşeta, dar a fost zadarnic. Fusese furată. S-a întors la raclă şi a rugat-o pe Cuvioasă să-i aducă lucrurile furate înapoi, căci nu mai avea nici măcar cu ce se întoarce acasă. După jumătate de oră, a găsit poşeta câteva scaune mai departe de locul în care o lăsase, fără să fi dispărut nici măcar un leu. Sfânta Cuvioasă Parascheva i-a ascultat rugăciunile.

Cuvioasa îi răsplăteşte pe credincioşi

Într-una dintre cărţile seriei Ne vorbeşte Părintele Cleopa se relatează o minune care uimeşte şi astăzi. Părintele Cleopa povestea că într-un an i-a venit rândul să stea lângă racla Cuvioasei, de hram, aşa cum fac stareţii şi astăzi. Duhovnicul a relatat că au venit la el două bătrâne care i-au cerut să le lase să se închine la Cuvioasa fără a mai sta la rând, căci sunt bolnave şi vor doar să mulţumească. Femeile aveau în mâini o pernuţă lucrată pentru Sfânta Parascheva, în semn de mulţumire pentru că le vindecase. Părintele Cleopa povestea că atunci când femeile s-au apropiat de raclă a văzut cum Sfânta a ridicat singură capul, iar bătrânele i-au aşezat perna la căpătâi. (Monica Dumitrescu)

(mărturie publicată în Ziarul „Lumina”, 14 octombrie 2005)