Slujba a fost săvârşită în Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena” din satul Corlăteni, raionul Râşcani. În cuvântul său, PS Antonie s-a referit la contribuţia Mitropolitului Gurie Grosu la opera de renaştere naţională a românilor din Basarabia şi munca depusă pentru desrusificarea spaţiului dintre Prut şi Nistru: „Mitropolitul Gurie Grosu rămâne, pentru noi toţi, un model de slujire demnă a Bisericii şi a neamului”. Potrivit Biroului de presă al Episcopiei de Bălţi, Arhiereul Gurie Grosu a fost primul titular al Mitropoliei Basarabiei după 100 de ani de ocupaţie rusă. Născut la 1 ianuarie 1877 în satul Nimoreni, judeţul Lăpuşna, a trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1943, la Bucureşti, fiind îngropat la Mănăstirea Cernica. Mitropolitul Gurie (Gheorghe Grosu) a fost un om extrem de evlavios, un mare slujitor al altarului, un mare păstor duhovnicesc, un foarte bun teolog şi iscusit predicator. Promotor fervent al valorilor naţionale în Basarabia, a rămas în conştiinţa urmaşilor ca un mare român, un mare luptător pentru limba română şi diminuarea urmărilor procesului de rusificare a Basarabiei de către imperiul ţarist rus. După Unirea Basarabiei cu Patria Mamă devine Arhiereu-vicar cu titlul "Botoşăneanul" (hirotonit la Iași la 15 iulie 1918). În 1919 este numit Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (cu titlul „de Bălți”), iar la 1 ianuarie 1920 locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului. La 21 februarie 1920 este ales titular, fiind înscăunat în 1921. Când Arhiescopia Chişinăului a fost ridicată la rangul de Mitropolie, Gurie Grosu devine primul Mitropolit al Basarabiei de origine românească, la 28 aprilie 1928, păstorind până la 11 noiembrie 1936, când a fost pensionat. Iniţitiva întemeierii "Asociaţiei Culturale Astra" la Chişinău aparţine de asemenea, mitropolitului Gurie. În memoria acestei mari personalităţi o stradă din Chişinău îi poartă numele.