Credincioșii din localitățile limitrofe județelor Iași și Vaslui, alături de părinții Mănăstirii Brădicești, s-au rugat în această dimineață împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a oficiat Sfânta Liturghie cu prilejul praznicului tainei întrupării Fiului lui Dumnezeu.

În predica ținută după citirea Evangheliei de la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, ierarhul a evidențiat importanța pe care această sărbătoare o are în istoria mântuirii oamenilor:

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca ne relatează despre marele eveniment, dumnezeiescul moment al Bunei Vestiri, sărbătoarea pe care o avem astăzi, cinstită în această sfântă mănăstire de hramul ei, precum și de toate bisericile ortodoxe din întreaga lume. Este ziua în care ne amintim de faptul că strămoșii noștri, primii părinți, Adam și Eva, au păcătuit, au plecat din Raiul lui Dumnezeu și au venit în lumea în care crește spini și pălămidă, adică în care se află necazul, durerea și încercarea. Dumnezeu însă l-a făcut pe om ca el să fie în legătură cu Dumnezeu, căci doar așa omul este împlinit în pace, mulțumit în sufletul său și fericit. Dar dacă omul a apucat pe căi greșite, Dumnezeu a hotărât să coboare din Cer, să vină pe pământ, să se nască din Sfânta Fecioară Maria pentru a lua din nou pe om în Împărăția lui Dumnezeu, să meargă pe calea cea curată și bună. Și astăzi noi prăznuim tocmai momentul coborârii lui Dumnezeu pe pământ, născut din Sfânta Fecioară Maria, care la glasul îngerului că-L va naște pe Fiul lui Dumnezeu, ea spune în cele din urmă „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul Tău, Doamne!”.

La final, după cuvântul de recunoștință rostit de părintele stareț Simion Foca, credincioșii prezenți au fost binecuvântați de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Scurt istoric

Mănăstirea Brădicești este o mănăstire de călugări, stareț fiind protos. Simion Foca. Așezământul monahal se află la aproximativ 50 de km de Iași, în zona DJ 244D, drum ce leagă comuna ieșeană Ciortești cu localitățile vasluiene Bunești-Averești – Huși.

Satul Brădiceşti a fost înfiinţat înainte de anul 1400 şi poartă numele unui vechi proprietar, Brădiciu, care a trăit înainte de 1400. Episcopul Varlaam al Huşilor s-a gândit să construiască la Brădiceşti o reşedinţă episcopală pentru refugiul din calea năvălitorilor care prădau Huşiul. Casa şi documentele au fost distruse de tătari. Între 1690 şi 1692, Episcopul Varlaam a ridicat biserica pe un teren cumpărat de el. În 1756 Episcopul Inochentie a adăugat pridvorul închis şi în 1766 a făcut catapeteasma. Arondările administrative au făcut ca schitul să aparţină, pe rând, când Episcopiei Huşilor, când Arhiepiscopiei Iaşilor. Dacă în 1692 ţinea de Eparhia Huşilor, la 1709 ţinea de Mitropolia de la Iaşi, ca apoi, în 1712, să treacă din nou la Huşi. În 1864, schitul s-a desfiinţat, devenind biserică de mir. În 1945 un grup de călugări veniţi de la Mănăstirea Hâncu din Basarabia au reînfiinţat schitul, stareţ devenind arhimandritul Ioachim Ciobanu, duhovnic protosinghelul Dosoftei Sofian, econom protosinghelul Gamaliei Cimpoies şi ierodiacon Mina Dobzeu, călugărit aici în 1946.

Înfiinţarea schitului s-a făcut cu binecuvântarea Episcopului de Huşi de atunci, Preasfințitul Părinte Grigore Leu. În anii 1957-1959, monahii au construit o biserică de zid pentru mănăstire, cea veche rămânând ca biserică parohială, însă în urma decretului 410/1959, așezământul se desfiinţează. Totodată este desfiinţată şi Episcopia Huşilor. Are loc o nouă arondare teritorială iar parohia este trecută în cadrul judeţului Iaşi. Condiţiile create de revoluţia din 1989 permit ca în 1992 schitul Brădiceşti să se reînfiinţeze, în regim de mănăstire, cu obşte de călugări.

Vă invităm să accesați și: Sărbătoarea Bunei Vestiri, la poalele Muntelui Ceahlău: Slujbă arhierească la hramul Mănăstirii Durău