Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei

Locuri de pelerinaj

Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei

    • Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei
      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Sfântul Pavel (Părticele din Cinstitele Daruri ale Magilor, parte din cinstitul cap al Sfintei Mari Mucenițe Fevronia și din moaștele Sfântului Mihail, Episcopul Sinadelor)

      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Sfântul Pavel (Părticele din Cinstitele Daruri ale Magilor, parte din cinstitul cap al Sfintei Mari Mucenițe Fevronia și din moaștele Sfântului Mihail, Episcopul Sinadelor)

    • Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei
      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Arnota

      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Arnota

    • Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei
      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Hurezi

      Raclă cu Sfinte Moaşte de la Mănăstirea Hurezi

    • Moaștele Sfântului Mihail al Sinadei
      Detaliu cu fragmentul din Moaştele Sfântului Mihail de la Mănăstirea Hurezi

      Detaliu cu fragmentul din Moaştele Sfântului Mihail de la Mănăstirea Hurezi

După strămutarea la locaşurile împărăţiei celei veşnice în anul 818, parte din moaştele Sfântului Mihail al Sinadei au ajuns în Sfântul Munte, dar mai apoi, și în biserici și mănăstiri din țara noastră.

În Athos, Sfântul Mihail Mărturisitorul este cinstit în chip deosebit la Marea Lavră unde se află cinstitul său cap, dar şi un vechi paraclis închinat Sfântului. Capul Sfântului Mihail se păstrează într-o raclă din argint și poartă o cunună de aur cu pietre preţioase dăruite de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu în anul 1690, drept mulţumire pentru binecuvântarea revărsată asupra ţării prin izgonirea lăcustelor.

În Sfântul Munte se mai găsesc fragmente din moaştele Sfântului Mihail la Mănăstirea Iviron şi, respectiv, la Mănăstirea Sfântul Pavel.

Deşi puţin cunoscut astăzi, poporul român a avut în vremurile mai vechi o evlavie deosebită pentru Sfântul Mihail al Sinadei, datorită minunilor săvârşite de sfântul ierarh atunci când ţara era invadată de lăcuste. În urma acestor minuni, în Ţara Românească se păstrează două fragmente din moaştele Sfântului Mihail al Sinadelor.

Primul fragment a ajuns în Valahia în 1641, atunci când domnitorul Matei Basarab a plătit răscumpărare pentru a păstra câteva părţi din moaştele Sfântului Mihail aduse de la Marea Lavră, pe care le-a ferecat în aur, argint şi pietre preţioase, lăsându-le la Mănăstirea Arnota.

Al doilea fragment din moaştele Sfântului Mihail Mărturisitorul, tot de la Mănăstirea Marea Lavră, a fost adus de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu la ctitoria sa de la Hurezi, în anul 1690.

În Moldova, un alt fragment din moaştele Sfântului Mihail Mărturisitorul se păstrează în biserica Sfântul Lazăr din Iaşi. În anul 1785, Biserica Sfântul Lazăr a fost ridicată la rangul de mănăstire, fiind închinată Sfântului Mormânt. Călugării greci stabiliți aici au adus aici părticele din moaștele a trei sfinți: Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail al Sinadelor, aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului, într-o cutie argintată cu inscripții grecești.