Aţi observat că unii oameni sunt întotdeauna nemulţumiţi? Am un bun prieten care întotdeauna îşi începe relatarea despre ultima sa călătorie spunându-mi necontenit problemele pe care le-a avut cu liniile aeriene. Acum că şi eu am călătorit suficient de mult şi nu am întâlnit nici o dificultate în mod particular exceptând întârzierile rare sau o geantă pierdută, dar în general sunt mulţumit că avionul mă ia din punctul A şi mă duce în punctul B într-un timp foarte scurt fără să nici o grijă. Dar oare de ce această persoană are întotdeauna atâtea cumplite neplăceri când călătoreşte? Singura mea concluzie este că el e pur şi simplu un nemulţumit. Este modul lui de a vedea lumea, printr-o perspectivă negativă.

Această atitudine poate fi foarte periculoasă pentru starea noastră sufletească bună. Gândurile negative ne umplu minţile şi ne compromit evaluarea asupra bunătăţii care este pretutindeni în jurul nostru. Nu mai putem vedea şi experimenta harul lui Dumnezeu în noi.

Bătrânul Paisie ne relatează o întâmplare cu privire la această dezbatere. „Cunosc doi fermieri în Epirus. Unul dintre ei este familist şi are câteva terenuri şi se încredinţează întru totul lui Dumnezeu. El muncea liniştit cât de mult putea și spunea: „Voi munci cât de mult pot”. Uneori, câţiva baloţi de fân se strică când plouă şi pentru că nu-i strânge la timp, în timp ce alţi baloţi sunt răvăşiţi de vânt; şi cu toate acestea el spune: „Slavă ţie Dumnezeule!” şi totul merge bine la el. Celălalt fermier are multe terenuri, vaci şi multe altele dar nu are copii. Dacă îl întrebi ce face el mereu îţi răspunde : „Uită de asta, nici nu mă întreba”. El niciodată nu spune „Slavă ţie Dumnezeule!”, este mereu nemulţumit. Aşa încât atunci când îi moare o vacă sau i se întâmplă ceva nu dă Slavă lui Dumnezeu pentru toate cele bune şi cele rele.”

Care este mesajul spiritual în această situaţie? Dacă ne limităm întotdeauna doar la gânduri negative niciodată nu vom recunoaşte binecuvântarea lui Dumnezeu. Bătrânul Paisie spune că: „Noi nu înţelegem că fericirea este în veşnicie şi nu în deşertăciune. ”