Am zis smerenie și libertate pentru că în aceasta stă toată viața noastră. Noi toți suntem chemați la libertate. Pentru omul contemporan, cel care este îndemnat și provocat la libertate de toate a fi cele pe care le vede, de emisiunile și de lozincile de la radio sau de la televizor, smerenia este un lucru respingător, este un lucru care îl împiedică să fie liber sau cel puțin îi amintește că nu face ceea ce trebuie.

Și noi, creștinii, suntem chemați la libertate. Tot ce vedem pe stradă, tot ceea ce auzim este o parodie a adevăratei chemări și a adevăratei libertăți.

Noi suntem chemați la libertate și sun­tem chemați la smerenie. Apostolul Ioan spune: „Cunoașteți adevărul, și adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32). Hristos spune: „Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voas­tre” (Matei 11, 29). Din aceasta vedem bine că în Evanghelie smerenia și liber­tatea nu doar că nu se contrazic, ci stau întotdeauna alături. Totuși libertatea este mai mult decât smerenia.

Noi suntem chemați la libertate prin smerenie. Dar libertatea adevărată nu o vom cunoaște decât după ce vom cunoaște smerenia adevărată, după ce smerenia ne va elibera. Libertatea aceas­ta nu va fi libertatea aceea la care suntem îndemnați în stradă, ci va fi libertatea pe care ne-o dă adevărul, care este Însuși Hristos, libertatea pe care o vom avea în chip și mai desăvârșit în ziua cea neîn­serată a împărăției Sale.

(Ieromonahul Savatie Baștovoi, Singuri în fața libertății, Editura Cathisma, București, 2009, pp. 94-95)